În matematica Agenției Naționale pentru Locuințe, 1+1=3. Asta se poate vedea din modul în care vrea să vândă apartamentele și garsonierele date chiriașilor săi. În Bistrița există 183 de locuințe ANL.

Din 2011, de când chiriașii aveau posibilitatea să devină proprietari, nici o garsonieră și nici un apartament nu a fost vândut. Motivul? Prețul prea mare: de la 470 euro/mp în sus.

Astfel, Guvernul s-a gândit să vină în ajutorul chiriașilor. Acesta a alocat un plafon monetar de 500 milioane lei, prin care cei doritori să poată apela la credite ipotecare sau programe Prima Casă pentru a-și cumpăra locuința în care stau.

Doar că vorba românului ”Guvernul nu-ți vine niciodată în ajutor” se împlinește.

Chiar dacă locatarii ANL-urilor pot apela la credite și valoarea metrului pătrat a scăzut de la 470 euro la 362 de euro, tot nu e avantajos: locuințele sunt supradimensionate.

”M-am uitat cu soțul pe afiș și am văzut că apartamentul în care noi stăm e trecut că are peste 80 de metri pătrați. Ori l-am măsurat amândoi și nu dă atâta nici de-l măsori de două ori”, se plângea Anieta F. vecinei sale, care și ea confirma același lucru.

Chiar și pe adresa redacției Bistrițeanul.ro au sosit sesizări din partea chiriașilor ANL care spun că adresele de pe tabelele puse pe ușile scărilor de bloc sunt greșite iar locuințele sunt supradimensionate. Răspunsul autorităților locale e pe cât de simplu, pe atât de neconvenabil...

”Vânzarea apartamentelor ANL se face pe suprafața construită, nu pe cea utilă. Adică nu se cumpără doar aprtamentul sau garsoniera ci și o cotă parte din suprafața comună. Spre exemplu, casa scării! De aceea apar aceste diferențe. Legea ANL-urilor a fost specială din totdeauna, se pare că și acum tot așa e! Deci pentru cumpărarea unei locuințe ANL trebuie plătit și o parte din suprafața comună. De aceea e acea diferență de dimensiune față de cât e trecut în contractul pe care chiriașii îl au cu primăria”, a explicat pentru Bistrițeanul.ro directorul Direcției de Patrimoniu din cadrul Primăriei Bistrița, Vasila Marina.

Acesta a mai spus că la Bistrița nimeni nu a depus cerere de cumpărare a locuințelor ANL, chiar dacă cei din cadrul departamentului său au pus afișe pe ușile scărilor de bloc cu suprafețele și actele necesare.

În afară de câteva telefoane din partea unor chiriași care cereau mai multe detalii, nici un dosar nu a apărut la primărie prin care cineva să se arate interesat de a cumpăra locuințele.

Astfel, dacă 1+1=3, bistrițenii mai bine plătesc chirie decât să-și ia pe cap niște credite și să plătească și o suprafață mai mare decât cea pe care o folosesc.