În satul situat la 20 de kilometri de Bistrița majoritatea localnicilor lucrează de când se știu la confecţionarea produselor din papură asigurându-şi astfel traiul de zi cu zi. Pentru a avea un ban în plus de Paște locuitorii muncesc cot la cot la împletirea coşurilor de papură.
Coşuleţe, papuci sau pălării din papură modelate cu pricepere de mâinile localnicilor ajung chiar la târgurile din Ungaria unde se vând ca pâinea caldă. În mica localitate, toată lumea ştie să împletească papură, majoritatea familiilor din sat câştigându-şi existenţa din comercializarea acestor produse.
După ce termină treburile din gospodărie femeile se adună în șezători, pentru a avea mai mult spor, şi împletesc pălării şi obiecte de artizanat din papura adusă de bărbaţi. O bună perioadă de timp papura era adusă chiar de la marginea satului însă acum, pentru a găsi papură de calitate, sătenii merg peste 100 de kilometri pentru a o recolta.
Pe timpul verii papura este pusă la uscat, iarna şi primăvara când treburile gospădărești nu sunt atât de multe, intrând „în procesul de creaţie”. După ce confecţionează suficiente coşuri se pleacă cu marfa la târg...
În familia Szilagyi această responsabilitatea a revenit în ultimii ani fiicei, Ileana, care merge la târguri după ce părinții ei împletesc cu grijă coșuri, papuci de casă, învelitori pentru sticle, sacoşe pentru cumpărături ori suporturi pentru diverse obiecte... Și Ileana a învăţat de la părinţi să împletească papura iar din mâinile ei ies adevărate minuni.
Părinții Ileanei spun că fiecare obiect făcut de ei spune o poveste, în împletitură fiind prinse gândurile, bucurile și tristețile meșterilor care le fac.
Cum sărbătorile pascale se apropie, iar singurele perioade din an în care localnicii din Tonciu pot face nişte bănuţi sunt înainte de Crăciun şi de Paşte pentru că în restul anului produsele lor nu au aşa mare cerere, în sat se lucrează intens...
„Coşurile pot fi folosite pentru ouăle de Paşte, cozonac sau prăjituri dar şi pentru altceva. Sunt frumoase şi chiar folositoare”, spune Ileana Szilagyi.
Un coşuleţ pentru care sătenii lucrează câteva zeci de minute costă 5 lei dar cele mai complexe, cu capac, pentru animale sau pentru mers la piață pot ajunge și la 150 de lei.