Supărare mare printre sătenii din Blăjenii de Sus! Zeci de porci mistreţi le-au distrus culturile şi aşa grav afectate de secetă. Astăzi oamenii s-au adunat în mijlocul satului şi le-au cerut vânătorilor şi autorităţilor să ia măsuri.
Ce nu a distrus secteta au distrus mistreţii! Hectare întregi de porumb care au scăpat de secetă au fost puse la pământ în ultimele zile de o turmă de porci mistreţi care îi terorizează pe sătenii din Şintereag de mai bine de trei ani.
În fiecare toamnă zeci de hectare de culturi sunt distruse de porcii mistreţi şi oamenii nu se pot apăra cu nici un chip de ei. Sătenii din Blăjenii de Sus au semnat în urmă cu patru ani un contract cu două asociaţii de vânătoare care să gestioneze fondurile de vânătoare din zonă şi care, sperau ei, o să îi scape pe mistreţi.
În zadar însă… pe mistreţi nimic nu îi poate convinge să nu le mai distrugă culturile – nici gardurile electrice, nici focurile, nici oamenii care stau de pază.
Dacă reprezentanţii Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Cerbul Dumitra, care gestionează un fond de 10.900 hectare în această zonă a venit la întâlnirea cu sătenii, reprezentanţii celeilalte asociaţii – Ursul Brun nu au fost de găsit. Sătenii, împreună cu vânătorii, reprezentanţi ai Primăriei Şintereag şi ai ITRSV au ieşit în teren pentru a evalua pagubele produse de mistreţi.
“Nu mai ştim ce să facem... Într-o dimineaţă au fost număraţi 22 de mistreţi care au venit până aproape de drum… Porcii ăştia nu se tem de nimic, parcă nu ar fi sălbatici ci crescuţi în coteţ. Suntem foarte supăraţi ce ne-au distrus porumbul... ce a scăpat de secetă a fost pus la pământ de porci... Şi aşa mai suntem puţini care lucrăm pământul, dar în condiţiile astea ne gândim şi noi să renunţăm” povesteşte un localnic.
În zona administrată de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Cerbul Dumitra există o singură suprafaţă cultivată cu porumb distrusă de mistreţi. Vânătorii spun că oamenii ar fi trebuit să îşi îngrădească zona cu garduri electrificate pentru a ţine mistreţii la distanţă. “Am luat în arendă fondul de vânătoare şi pentru el plătim taxe la stat. Anual costurile pentru acest fond de vânătoare depăşesc 15.000 de euro. Conform contractului de gestionare a fondului cinegetic obligaţia noastră este de a gestiona fauna din această zonă… Dăm animalelor de mâncare în pădure pentru a-i abate de la culturile agricole, facem acţiuni de îndepărtare a acestora din zonele agricole. Din punctul nostru de vedere am îndeplinit aceste obligaţii… Şi oamenii, proprietarii acestor terenuri au obligaţii – trebuie să împrejmuiască zona cu un gard electric şi atunci nu ar mai fi probleme. Pe fondul nostru există numai o singură zonă în care au fost pagube” explică Bogdan Toma şi Liviu Neag doi dintre vânătorii care au venit să discute cu sătenii.
Pe acest fond de vânătoare se pot vâna în acest an 17 mistreţi până acum fiind recoltaţi numai cinci. “În iarnă, când s-a făcut evaluarea fondului s-au văzut aproximativ 35 de mistreţi pe acest fond cinegetic” mai explică vânătorii. Cele mai mari probleme sunt însă pe fondul de vânătoare administrat de Asociaţia Ursul Brun unde au fost distruse mai multe hectare de porumb chiar dacă oamenii şi-au montat garduri electrificate.
“Numai eu am o pagubă de un hectar în această zonă. 90 la sută din suprafaţă e distrusă de mistreţi. Cultura a fost afectată şi de secetă şi anul acesta a fost mai slabă.... cu toate asta era cultura noastră... Ce a mai rămas a fost distrusă de mistreţi. La fel am păţit şi anul trecut. S-a făcut evaluare dar nu am primit nicio despăgubire. Am pus gard electric, dar mistreţii tot intră... Avem puse şi alte chestii, dar nu se tem... Până nu fac o victimă mimeni nu ia măsuri împotriva porcilor mistreţi. Vrem ca asociaţiile de vânătoare să împuşte mistreţii, să scăpăm de ei. Toată lumea ne sfidează...” explică un alt localic.
“Nu numai noi avem obligaţii. Eu nu pot merge cu briceagul să omor o turmă de porci. Am fost înşelaţi: acum patru ani o venit consilierul şi ne-a întrebat dacă suntem deacord să îi lăsăm pe vânători să păzească culturile şi să vâneze... Noi când am auzit de pază am fost deacord, toată lumea... sunt oameni în vârstă care au fost foarte bucuroşi.... Am înţeles că timp de zece ani nu se poate rezilia contracul. Nu ştim ce să facem... Dacă nu se rezolvă nu mai cultivăm nimic... Mergem la primărie să cerem ajutor social să ne ducem copii la şcoală” spune şi Vasile Leuştean.
Chiar dacă câştigă bani frumoşi din arenda pe care o încasează de la asociaţiile de vânatori reprezentanţii primăriei Şintereag ştiu de problema sătenilor dar nu pot să îi ajute cu nimic... Preiau cererile pentru despăgubirile solicitate de săteni, evaluează pabugele însă banii le lasă aşteptaţi.
„Până acum nu a primit nimeni despăgubiri. Şi anul trecut am fost în teren, dar bani nu au venit. Anul acesta am înregistrat deja şapte cereri de despăgubire. Oamenii nu au acţionat în instanţă pentru că se lovesc de problema cadrului legal care îi protejează oarecum pe cei de la asociaţii. Proprietarii nu au posibilitatea să îşi împrejmuiască culturile şi asta e o problemă” explică Paraschiţa Mureşan reprezentanta Primăriei Şintereag.
“În procesele verbale care se încheie sunt trecute numai articolele din lege care îi scot pe oameni vinovaţi. Atribuţiile asociaţiilor cinegetice sunt mai greu de verificat – dacă le-au dat de mâncare sau i-au speriat. Întotdeauna persoana păgubită este vinovată şi din această cauză nu îi despăgubeşte nimeni” recunoaşte un alt angajat al Primăriei Şintereag, Narcis Avram.