• a inceput fotbalul in echipa orasului natal, care activa in campionatul regional
• postul – fundas dreapta si mai tarziu stoper,
• a purtat numerele 2 si 3 pe tricou
• in sezonul 1956-1957 face parte din echipa de tineret a CCA
• in 1958 ajunge prima data la Bistrita, dar apoi mai trece pe la Stiinta Craiova, 7 Noiembrie Craiova si Bailesti
• In 1964 a revenit la Bistrita si a devenit secretarul clubului
• A continuat sa joace pana in 1970
• In 1973 a devenit vicepresedintele Gloriei si a condus efectiv clubul, functia de presedinte fiind mai mult onorifica; din 1990 a devenit presedinte
• In sezonul 1996-1997 a fost presedintele Rapidului

Fotbalistul nea Jean

Bailestiul este un orasel oltenesc pe care l-a facut celebru Nea Marin, interpretat savuros de Amza Pelea. Tot aici s-a nascut si marele actor Marcel Iures sau Zanfir, fundasul central ce a facut parte din echipa Universitatii Craiova care a realizat eventul in 1991. Din Bailesti a pornit si Jean Padureanu, considerat de majoritatea oamenilor de fotbal ca fiind cel mai bun presedinte de club din Romania. Putini mai stiu insa ca Jean Padureanu a jucat si fotbal, fiind un artagos fundas dreapta.

„Am fost remarcat in curtea scolii de profesorul Dresca, primul meu antrenor. Jucam pe partea dreapta a apararii”, isi aminteste bossul Gloriei. Dupa ce a evoluat in campionatul regional la Bailesti, sansa l-a adus la 20 de ani in curtea faimoasei CCA, pe perioada stagiului militar. Am facut parte din formatia de tineret a CCA-ului, unde am fost coleg cu Ienei si cu Gigi Staicu. Acolo am facut primul pas spre performanta si am inceput sa invat cum se conduce un club. Alexandrescu, presedintele de atunci, m-a simpatizat foarte mult. Multi ani dupa aceea m-am tot consultat cu el”, rememoreaza Padureanu aventura din Ghencea.

Are o urma pe picior de la un sut al lui Ivansuc

Dupa un an in curtea CCA-ului, nea Jean a ajuns pentru prima oara la Bistrita, in 1958. Fusese chemat de antrenorul Augustin Botescu, originar din Bailesti. Primul meci in tricoul Gloriei a adus si primul soc: Parca eram la teatru sau la tenis. Spectatorii aplaudau orice reusita”, spune Padureanu, care s-a declarat cucerit la prima vedere de urbea bistriteana. Isi aminteste ca avea un salariu lunar de 800 de lei, cand venitul mediu al romanilor era doar de 400 de lei. Nici primele nu erau rele: 150 de lei la o victorie acasa si 300 la un succes in deplasare. In plus, aveau asigurate 3 mese pe zi. „Acesta a fost un lucru foarte bun pe care l-am permanentizat cand am ajuns la conducere”, puncteaza fostul fotbalist care i-a avut idoli pe pe Apolzan si Zavoda II. Are si astazi pe piciorul drept urma unei mingi cu siret, sutata de Ivansuc, marea vedeta a Universitatii Cluj din anii 60.

12 sezoane pe locul 2, 10 ani cu o singura infrangere acasa

Dupa doua campionate la Bistrita este recrutat la Stiinta Craiova, chiar in anul in care oltenii promovau in Divizia A. „Am fost coechipier cu Deliu, cu care eram si vecin de apartament, cu Tetea si Dumitrescu. Aveam calitati fizice foarte bune, detenta, darzenie. Stateam mai prost cu tehnica si mobilitatea”, recunoaste Padureanu. Dupa un periplu pe la Bailesti si 7 Noiembrie Craiova, a revenit in 1964 la Bistrita. „Era anul in care Gloria retrogradase din B. Am fost propus secretar al asociatiei. Prim secretarul raionului de atunci, Ursache, m-a intrebat de ce vreau sa devin conducator. I-am spus ca vreau sa demonstrez ca fotbalistii pot sa nu fie mintiti. Eram convins ca voi iesi la pensie de aici, desi la inceput am fost contestat”, descrie nea Jean inceputul ascensiunii. A avut o singura sincopa, in sezonul 73-74, cand Bistrita a retrogradat din nou in C.

„De atunci n-am mai acceptat nici o imixtiune in viata echipei. Am cerut sa am ultimul cuvant”, povesteste olteanul care s-a acomodat perfect printre ardeleni. Cele 12 campionate in care Gloria a terminat pe locul 2, sau cei 10 ani in care a pierdut acasa o singura data, au nascut legende. „Explicatia este foarte simpla. In 1970 judetul era mort din punct de vedere economic, nu era construit nici un bloc. Nu ne puteam compara cu adversarii nostri din Timisoara, Hunedoara, constanta, Cluj, Maramures sau satu mare, centre muncitoresti cu influenta. Pisti Covaci chiar mi-a spus odata ca nu promovam pentru ca nu avem aeroport. Avea dreptate. Am dirijat fotbalul din Divizia B. Trebuia sa fii puternic pentru a reusi asta”, explica omul care a implinit  75 de ani de viata si 47 in staff-ul Gloriei.

Vrea sa se retraga din prima linie

La 75 de ani, Jean Padureanu isi doreste sa fie sanatos si sa reziste Gloria cat mai mult in prima liga. La finalul acestui campionat, Padureanu vrea sa se retraga "din prima linie" si sa lase clubul pe mana "altor oameni priceputi". „Vreau sa ma retrag din linia intai si sa raman un asa-zis sfatuitor si problema executiva si administrativa sa o predau la altii. Am la cine sa o predau, se gasesc, sunt tineri buni in clubul asta" spune Jean Padureanu.

Adrian Linca

sursa : www.sportulbistritean.ro