Stau peste 2 ore la televizor 60,93% dintre tinerii bistriţeni chestionaţi iar 74,9% petrec peste 2 ore la computer. 4,33 % îşi petrec tot timpul din afara şcolii în faţa calculatorului, 18,79% dintre adolescenţii din Bistriţa sunt sedentari (media pe România fiind 11,5%) iar prevalenţa obezităţii în Bistriţa este de două ori mai mare faţă de situaţia la nivel naţional.

Studiul a fost realizat de Doina Petri, Costel Hriscu, Ioan Suciu, Corina Ernst şi Mirela Parker şi s-a desfăşurat în anul şcolar 2011 – 2012, fiind coordonat de Universitatea din Manchester, în 14 ţări şi 26 de oraşe – din România fiind selectate Bistriţa, Craiova şi Iaşi.

Au fost luate în studiu 10 şcoli şi 20 de clase de elevi a VIII-a şi a IX-a din Bistriţa, prin intermediul a 415 chestionare cu 80 de întrebări structurate pe 10 domenii între care comportamentul afectiv (sentimente şi atitudini), comportamentul alimentar şi igiena orală, activitatea fizică şi utilizarea excesivă a calculatorului sau televizorului, fumatul, consumul de alcool şi droguri sau comportamentul sexual…

96% dintre cei chestionaţi au avut impresia că starea lor de sănătate este excelentă, foarte bună sau bună – percepţie optimistă dar nerealistă, probabil datorată şi vârstei - se precizează în studiu.

În realitate, percepţia asupra stării de sănătate nu se susţine de datele concrete culese în urma examenelor medicale: 31,96% suferă de boli cronice, 29,1% vicii de efracţie, 12,67% deformaţii ale coloanei vertebrale iar 52,28% suferă de dureri de spate,

Între 14 şi 16 ani se cristalizează stilul de viaţă conform modelelor şi eroilor pe care adolescentul îi vede în jurul său iar tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente probleme de sănătate mintală la adolescenţii bistriţeni.

Răspunsurile la întrebările vizând sentimentele şi atitudinile arată că sunt mai multe probleme de ordin psihologic la elevii de 15 ani din Bistriţa care sunt mai anxioşi decât media pe Europa şi România, au o tendinţă de drepesie mai ridicată şi o atitudine mai puţin prietenoasă decât colegii lor din europeni…

Nici la capitolul mişcare şi sport lucrurile nu stau prea bine: chit că toată lumea ştie că activitatea fizică îmbunătăţeşte şi activitatea cognitivă şi reduce anxietatea şi depresia la adolescenţi sau că deprinderea de a face sport în adolescenţă se păstrează, de cele mai multe ori şi la maturitate – adolescenţii din Bistriţa fac mai puţin sport decât colegii lor din România şi stau mai mult în faţa calculatorului sau a televizorului.

Efectele negative sunt multiple: afecţiuni oculare, deviaţii ale coloanei, modificări în programul alimentar şi modificări ale sentimentelor şi emoţiilor, desocializare, frustrare, însingurare – şi alte probleme de ordin psihologic greu de gestionat şi cu grave consecinţe.

Stau peste 2 ore la televizor – 60,93% din cei chestionaţi, 74,9% petrec peste 2 ore la computer iar 4,33 % îşi petrec tot timpul din afara şcolii în faţa calculatorului - aproape 19% dintre adolescenţi fiind sedentari. 

Fructele proaspete sunt preferate de 64% din repondenţi, legumele de 42%, proteinele sunt asigurate mai mult din lapte şi produse lactate decât din carne dar peştele – aliment bogat în acizi graşi nesaturaţi aproape că lipseşte cu desăvârşire din meniul tinerilor care în proporţie de 37% consumă zilnic dulciuri. Doar 60,96% folosesc periuţa de dinţi mai mult decât o dată pe zi.

Doar 54,93% din adolescenţii din Bistriţa dau dovadă de atitudine prietenoasă, 9,15% dintre adolescenţii bistriţeni sunt depresivi, aproape 18% suferă de anxietate şi 12,77% dau dovadă de agitaţie, nervozitate, neastâmpăr - în timp ce de mitomanie suferă aproape 7% dintre adolescenţii chestionaţi.

Studiul a fost prezentat ieri, la dezbaterea intitulată „În căutarea unei formule câştigătoare în educaţie”, organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Casa Corpului Didactic din Bistriţa – eveniment la care au participat reprezentante ale Asociaţiei Learn&Vision din Cluj (Mariana Dragomir şi Silvia Ţinică), oameni de Afaceri, ONG-uri din oraş, directori ale celor mai importante licee şi şcoli gimnaziale din Bistriţa, elevi şi profesori, preoţi de diferite confesiuni şi Camelia Tabără, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean alături de alţi inspectori ai instituţiei.