Majoritatea fumătorilor adulţi de azi au început să fumeze încă din tinereţe iar 1 din 3 adolescenţi din Bistriţa a fumat cel puţin o dată până la această vârstă – arată un studiu realizat de experţii Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud.

Au experimentat fumatul mai puţini tineri din Bistriţa comparativ cu media pe România – însă rămâne totuşi un aspect îngrijorător: până la 11 ani 5 % dintre adolescenţii bistriţeni au început să fumeze, 6.64% sunt deja dependenţi, în timp ce 17,52% fumează mai puţin de o dată pe săptămână.

Având în vedere consecinţele negative ale fumatului şi vârsta mică la care debutează – activitatea de educaţie pentru sănătate pe componenta „fumat” ar trebui să înceapă în şcoli sub vârsta de 11 ani, subliniază autorii studiului prezentat recent Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Când vine vorba despre consumul de alcool – care determină la adolescenţi absenteismul şcolar şi comportamentul distructiv, deteriorând funcţiile cognitive şi sociale – situaţia în Bistriţa este şi mai dramatică.

Adolescenţii din Bistriţa au băut mai mult şi au experimentat alcoolul cu o frecvenţă de trei ori mai mare, sub 11 ani, faţă de colegii lor din România. Ca şi în cazul fumatului, activitatea de informare, educare şi comunicare trebuie începută mult mai devreme şi trebuie să fie mult mai eficientă.

Este nevoie de suportul instituţiilor de învăţământ, de sprijinul familiilor şi mai ales de respectarea fermă a legislaţiei în domeniu – pentru a reduce consumul de alcool la adolescenţii din Bistriţa.

Studiul a fost realizat de Doina Petri, Costel Hriscu, Ioan Suciu, Corina Ernst şi Mirela Parker şi s-a desfăşurat în anul şcolar 2011 – 2012, fiind coordonat de Universitatea din Manchester, în 14 ţări şi 26 de oraşe – din România fiind selectate Bistriţa, Craiova şi Iaşi.

Au fost luate în studiu 10 şcoli şi 20 de clase de elevi a VIII-a şi a IX-a din Bistriţa, prin intermediul a 415 chestionare cu 80 de întrebări structurate pe 10 domenii între care comportamentul afectiv (sentimente şi atitudini), comportamentul alimentar şi igiena orală, activitatea fizică şi utilizarea excesivă a calculatorului sau televizorului, fumatul, consumul de alcool şi droguri sau comportamentul sexual…

În ciuda rezultatelor care ar trebui să dea serios de gândit - 96% dintre adolescenţii chestionaţi au avut impresia că starea lor de sănătate este excelentă, foarte bună sau bună – percepţie optimistă, dar nerealistă, probabil datorată şi vârstei - se mai precizează în studiu.