În popor, Ziua Arhanghelilor era celebrată mai demult timp de trei zile, numite de bătrânii satelor „Capul Arhanghelului, Mijlocul şi Coada Arhanghelului”.

Tradiția consemna faptul că între Sărbătoarea Arhanghelilor şi cea a Crăciunului sunt trei-patru zile senine şi călduroase. Poporul numea această perioadă „Vara Arhanghelilor” iar cei mai superstițioși dintre oameni își puneau trei dorinţe convinși că arhanghelii le și împlinesc pentru cei care cred cu adevărat în puterea lor.

Se spune că azi e bine să aprindem în biserică o lumânare, aceasta simbolizând lumina călăuzitoare pentru spor şi sănătate, dar şi drumul spre viaţa veşnică a oricărui credincios. Tot azi se dau pomană fructe, peşte şi pâine de casă pentru sufletul celor adormiţi.

Ziua Sfinţilor Arhangheli este și un hotar între toamnă şi iarnă, tradiţia populară afirmând că, din această zi, vremea bună se îndepărtează încet-încet, iar după cele trei zile ale sărbătorii Arhanghelilor se apropie vremea rece.

Femeile trebuie să ducă astăzi în dar naşilor câte doi colăcei, pentru că la cununie, cele două lumânări ţinute de naşi, sunt simbolul celor doi Arhangheli Mihail și Gavril iar cei care vor să fie feriți de boli și pagube sunt sfătuiți să mănânce astăzi pește.

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, a început să fie celebrat în Biserică drept sărbătoare a îngerilor încă din secolul V, răspândindu-se repede în tot Răsăritul creştin. Despre îngeri, Biserica spune că sunt duhuri slujitoare, credincioase lui Dumnezeu şi trimise să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor.

Se spune că, la început, toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi dar Dumnezeu i-a supus unei încercări înainte de Facerea Lumii, iar o parte dintre îngeri, conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. A fost mare război în cer atunci, spune Scriptura, iar Mihail a condus cetele îngerești cele bune și a învins. Îngerii cei răi au fost alungați din cer pe pământ (de unde și numele „îngeri căzuți”), devenind demoni.

Sfântul Arhanghel Mihail (al cărui nume, în ebraică, înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”) este chiar îngerul care a „strigat”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumină, acum întuneric s-a făcut. Căci cine este ca Dumnezeu?”.

Pe seama lui se pune și călăuzirea lui Lot și a familiei acestuia la ieșirea din Sodoma, precum și protecția specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghideon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam și îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru.

Tot Arhanghelul Mihail este cel care alungă paguba din viaţa cerdincioșilor și care are puterea să înlăture orice necaz. El este cel care veghează la capul bolnavilor, când aceştia sunt aproape de ultimul hotar al vieţii sau stă la picioarele suferinzilor, când viaţa acestora  merge mai departe... Conform Scripturii, toți morții vor ieși din morminte la glasul trâmbiței Sfântului Arhanghel Mihail.  În iconografie, Arhanghelul Mihail este reprezentat cu o sabie de foc în mână, semn că el pedepsește păcatul, fiind socotit un înger al dreptății Dumnezeiești.

Sfântul Arhanghel Gavriil (în ebraică, „bărbat-Dumnezeu”, nume care conține vestea că Dumnezeu Se va face bărbat și își va asuma firea omenească) este cel care vestește Sfinților Părinți Ioachim și Ana nașterea Maicii Domnului, îi dezvăluie lui Zaharia nașterea lui Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul iar pastorilor le arată nașterea Pruncului Iisus, pe Iosif (logodnicul Mariei) îl întărește ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzește Sfânta Familie în Egipt și aduce femeilor mironosițe vestea Învierii Domnului.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat în iconografia ortodoxă purtând în mână o floare de crin alb, simbol al bucuriei și binecuvântării, este socotit şi ocrotitorul fecioarelor, al mamelor şi al pruncilor, fiind îngerul bunătății și milostivirii lui Dumnezeu.

Sursă & foto: crestinortodox.ro