Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc azi pe Sfântul Ignaţie Teoforul, al treilea episcop de Antiohia, după Sfântul Apostol Petru şi Evodiu. Pentru că nu s-a lepădat de credinţa în Hristos, a fost aruncat în arenă şi sfâşiat de lei, în jurul anului 110, în timpul domniei împăratului Traian (98-117). O parte din moaştele sale se află în Catedrala episcopală din Galaţi, la Schitul Darvari din Capitală şi la Mănăstirea Tismana. Numele "Teoforul" vine de la mărturia sa din epistole, unde scrie că "Îl poartă pe Hristos în inimă".

Ziua de 20 decembrie, ziua de Ignat, a rămas în mentalul colectiv ca fiind ziua în care se taie porcii, iar dacă în trecut bătrânii satului respectau un adevărat ritual al înjunghierii porcului (făcut nu pentru îndestularea familiei cu hrană, ci în amintirea jertfelor aduse în antichitate zeităţilor), astăzi porcii se taie în funcție de cu totul alte considerente, fie mai devreme, fie mai târziu iar ritualul s-a pierdut aproape în totalitate.

Se credea că în ziua de Ignat nu ai voie să lucrezi, ci doar să sacrifici porcul. Cel care nu va respecta acest obicei, va cădea bolnav la pat, credeau bătrânii. În popor se mai spune că cine nu are porc de tăiat, trebuie să sacrifice măcar o găină!

În ziua de Ignat, românii obişnuiau ca fiecărui membru al familiei să i se facă o cruce cu sângele porcului iar în unele zone ale ţării se crede că orice copil care face pişu în pat se poate vindeca de această „slăbiciune” mâncând o bucăţică din coada porcului tăiat de Ignat.

Bătrânii satelor româneşti sunt convinşi, de asemenea, că untura obţinută din tăierea unui porc negru este foarte bună pentru sănătatea oilor. O bucată din untura de porc negru era dusă la biserică de Bobotează, pentru a fi sfinţită şi pentru a se unge cu ea, mai târziu, toţi cei care aveau dureri de picioare sau cei care sufereau de junghiuri.

Sângele porcului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai. Pentru copiii care erau deochiaţi, gospodinele aveau un alt remediu: îi afumau cu părul porcului sacrificat de Ignat.

Gospodarii mai credeau că pot cunoaşte dacă în viitor nevestele lor vor naşte fete sau băieţi, după cum se arată o bucată de carne aşezată în osânză. Dacă în inima porcului se găseşte mult sânge închegat este semn clar că stăpânul porcului va avea noroc de mulţi bani. Splina porcului este şi ea cea care dezvăluie durata şi felul iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subţire, arată că va fi iarnă săracă în omăt, iar anul nou nu va fi deloc îmbelşugat.

Singurul loc în care aveți ocazia să vedeți tot ritualul tăierii porcului este în curtea Muzeului Județean, la Crăciun în Bistrița-Năsăud!

La ora 10.30 începe concursul de împodobirea bradului, de la 11.00 puteți asista la Tăierea porcului, de la 12.00 la 14.00 puteți învăța să colindați într-un atelier special iar de la ora 12.00 începe Atelierul de globuri cu cei de la Scenica!

Între 14.00 și 17.00 aveți ocazia să participați la Târgul de Jucării iar de la ora 17.00 are loc întâlnirea cu Moș Crăciun iar pe tot parcursul zilei aveți concerte de colinde tradiționale!