Așa cum se întâmplă de obicei, pe lângă fiecare sărbătoare religioasă, în popor au luat naştere, de secole, o mulțime de superstiţii iar românii au avut grijă să marcheze și Boboteaza cu o grămadă de superstiții, interdicții sau recomandări referitoare la ce este bine și ce nu este bine să facem pe 6 ianuarie, de Bobotează.

Bătrânii satelor din Bistrița-Năsăud cred că de Bobotează se deschid cerurile iar îngerul păzitor le spune fetelor de măritat şi băieţilor de însurat unde să-şi găsească norocul.

Nimeni nu are voie să spele rufe de Bobotează (dar nici în următoarele 7 zile, până la sfârşitul praznicului!), ca să „nu se spurce apa”, iar cine se aruncă în apă, în această zi, va fi ferit de toate bolile peste an.

Se mai spune și că atunci când preotul aruncă în apă crucea, sfințind apele, toți dracii ies şi fug pe câmp, însă ei nu pot fi văzuţi, decât de lupi.

Dacă în ziua de Bobotează pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă, va fi belşug şi sănătate, dacă bate crivăţul – anul va fi rodnic, iar dacă încă mai există țurțuri de gheață la streşini – primăvara va fi timpurie. În schimb, înțelepții satelor mai cred că „dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine şi peşte”, povestește etnologul Maria Golban.

Tot în ziua de Bobotează, mamele care au pierdut copii sau i-au născut morţi obișnuiesc să ia aghiazmă şi să meargă împreună cu preotul, ca să stropească mormintele copiilor cu apa sfințită, după care îi „botează” cu numele Ion. Dacă vor proceda astfel trei ani la rând, copiii sunt considerați botezaţi şi pot fi trecuţi în rândul celorlalţi creştini morţi.

Este esențial – mai spun bătrânii satelor – ca de Bobotează să nu ne certăm cu nimeni şi să nu dăm nimic cu împrumut. La țară oamenii nu îndrăzneau să dea cu împrumut nici măcar jăratec sau cărbuni din sobă pe 6 ianuarie.

Sursa: folclornepieritor.blogspot.ro