Hot Club de Cluj a fost formată în ianuarie 2011, la Cluj-Napoca, de patru băieţi, toţi absolvenţi ai Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Trei dintre aceştia, Alexandru Hatfaludi, Marian Bălan şi Cornel Bucşa sunt bistriţeni, iar Iancu Pop este clujean.

Cvartetul Hot Club de Cluj abordează stilul de jazz manouche sau gypsy jazz, foarte popular în anii '30-'40, consacrat de artistul francez Django Reinhardt. Reinhardt a fost cea mai mare personalitate a jazzului european dinainte de al doilea război mondial sau poate chiar din toate timpurile. Acesta a influenţat numeroşi ghitarişti din lumea întreagă precum Andrès Segovia, Mark Knopfler sau Jimi Hendrix, care a denumit al doilea grup al său, Band of Gypsies în memoria marelui muzician.
Marian Bălan este „urmaşul” lui Django Reinhardt în cadrul formaţiei Hot Club de Cluj, bistriţeanul fiind un adevărat maestru al chitării. Alex Hatfaludi cântă la acordeaon, Cornel Bucşa la vioară, iar Iancu Pop la contrabas. Numele Hot Club de Cluj a fost ales pentru a aminti de Hot Club de France, formaţia lui Django Reinhardt.
Până în prezent, formaţia a participat la evenimente doar în zona Cluj, la festivaluri precum Jazz Day, Napoca Fest, Seri de vară clujene etc. Hot Club de Cluj a cântat în deschiderea recitalului celebrei soliste de jazz Elena Mîndru, în cadrul festivalului seri de vară clujene. Formaţia are şi un site oficial, www.hotclubdecluj.ro.

Vă prezentăm mai jos un interviu cu formaţia clujeană din care fac parte trei bistriţeni.

1. De unde a aparut ideea de a înfiinţa o trupă de jazz?

Ideea de a înfiinţa cvartetul Hot Club de Cluj a venit din dorinţa şi din plăcerea de a cânta acest gen de muzică. Pe de altă parte aveam destul de multe în comun, fiind apropiaţi atât în liceu cât şi în conservator.

2. Cum v-aţi cunoscut între voi, membrii HCC?

Fiind admişi la liceul de muzică din Cluj-Napoca, noi, bistriţenii, ne-am împrietenit. Săptămânal ne întâlneam pe acelaşi drum de Bistriţa - Cluj şi retur. Eram prieteni şi în Bistriţa, numai la o vârstă mult mai fragedă, când probabil ne certam de la mingea de fotbal. Ajungând la liceu, în foarte scurt timp s-a alăturat acestei prietenii şi contrabasistul, aceasta din urmă fiind clujean. A urmat o serie lungă de întâlniri, când ne lungeam la o cafea de dimineaţă până seara.

3. Aveţi concurenţă? Mai există trupe jazz în zonă, în ţară (active)?

Desigur că există concurenţă. Fără concurenţă, credem că nu ar exista nici progres..Am muncit serios, cu ambiţie şi perseverenţă, fiind inspiraţi de Django Reinhardt şi trupa lui, Quintette du Hot Club de France. Mai există câteva trupe în România, prin sudul ţării, în Bucureşti. Poate am avut o sclipire atunci când am format Hot Club de Cluj, pentru că în Ardeal nu auzisem de o trupă de Jazz Manouche.

4. Ardelenii gustă jazz-ul?

Ardeleanul gustă orice stil de muzică. Dacă vrea să se distreze ştie să aleagă o muzică bună de petrecere sau de dans, iar atunci când vine vorba de o discuţie, de relaxare sau de un moment romantic, foarte mulţi oameni cred că ascultă Jazz&Blues.

5. Care este publicul ţintă al formaţiei?

Nu ştim dacă putem să alegem un anumit public, însă este clar, Jazz Manouche este gustat de către persoanele liniştite, care ştiu să asculte şi să lase ca muzica să pătrundă în interiorul lor, aducându-i într-o stare de relaxare totală, de bună dispoziţie.

6. Pe unde aţi mai cântat, în ţară şi în străinătate?

Deoarece am pornit acest proiect în Cluj-Napoca, am încercat şi credem că am reuşit să “ocupăm” fiecare părticică din acest oraş. Am fost invitaţi la mai multe festivaluri de jazz şi nu numai, precum: Jazz Day&Night, Peninsula, Napoca Fest, Seri de vară clujene. Am cântat la deschiderea unor cafenele, pub-uri sau alte localuri din Cluj-Napoca, am fost invitaţi la lansări de carte şi alte evenimente oficiale, organizate la Casionul din Parcul Municipal, la care au luat parte şi diferite personalităţi.

7. Cât dureaza în medie un concert Hot Club de Cluj?

Durata unui concert este stabilită în funcţie de programul evenimentului la care participă, în funcţie de dorinţele organizatorilor şi ale publicului. Un concert durează de obicei în jur de 30-40 de minute.

8. Cântaţi sau dacă aţi fi invitaţi aţi cânta la evenimente private (nunţi, petreceri etc.)?

Desigur, am participat şi la astfel de evenimente, la recepţii sau la nunţi, unde am creat o atmosferă plăcută. Am avut destul de multe invitaţii şi sperăm să ajungem la şi mai multe, să putem oferi publicului minunatul stil de Jazz Manouche.

9. Cu ce artişti colaboraţi şi cu ce artişti români sau străini aţi dori să colaboraţi?

Deocamdată încercăm să ajungem la un nivel cât mai înalt al acestui stil de muzică, însă am fost solicitaţi să colaborăm şi cu anumiţi solişti vocali. Ne-am dori să colaborăm cu cât mai mulţi artişti români, să putem oferi publicului din România acest stil minunat de muzică, care nu este foarte răspândit pe meleagurile noastre. Bireli Lagrene, Trio Rosenberg, Florin Niculescu, Martin Weiss, Angello Debarre, Ludovic Beier sunt doar câteva nume din vârful piramidei cu care şi-ar dori să colaboreze orice muzician.

10. Aţi fi dispuşi să colaboraţi, de exeplu, cu o formaţie rock sau hip-hop?

Nu ne-am gândit la o asemenea colaborare, deoarece nu credem că am avea destul de multe în comun...însă, dacă ne-ar veni o idee de un nou proiect, de un nou stil, cu siguranţă că am fi deschişi la o aseamenea colaborare.

12. Va simţiţi confortabil să improvizaţi sau preferaţi să cântaţi piesele într-un singur stil?

Majoritatea pieselor din repertoriul nostru au o temă fixă, după care urmează o serie de improvizaţii, scrise, îmbogăţite şi adaptate pentru fiecare instrument în parte.

13. Sunteţi în formulă completă sau vă mai doriţi alături o voce, o trompetă, un saxofon, tobe etc?

După cum spuneam mai devreme, încercăm să aducem la un nivel cât mai înalt acest gen instrumental de Jazz Manouche şi deocamdată dorim să ne îmbogăţim cunoştinţele în această formulă de patru.

14. Ce artişti v-au influenţat creaţiile?

Ascultând foarte mult renumitul grup Hot Club de France, din care au făcut parte marele chitarist Django Reinhardt şi violonistul Stephane Grappelli, putem spune cu siguranţă că sunt mentorii noştrii şi cei de la care am încercat să învăţăm acest stil de muzică şi să încercăm să ducem mai departe cu onoare şi mândrie moştenirea muzicală lăsată de greii jazzului.