Istvan Agoston a venit din Cluj-Napoca însoţit şi de cele câteva instrumente stranii – necesare pentru a produce hârtia sub ochii turiştilor curioşi. O maşină de tipar vechi (“tipar înalt i se spune în termeni tehnici” explică Istvan Agoston), matriţe de toate dimensiunile cu hărţi vechi sau biserici, o presă pentru legarea colilor de hârtie şi un butoi vechi în care se prelucrează formele incipiente ale hârtiei – pe toate acestea Istvan Agoston le duce cu sine pe la toate târgurile pe unde este invitat.

Istvan Agoston recunoaşte că se află la Bistriţa pentru a doua oară şi este foarte mulţumit de organizatori: drumul a trebuit să şi-l plătească singur, în schimb cazarea peste noapte le-a fost asigurată în internatul colegiului “Liviu Rebreanu”.

Chiar dacă produsele sale sunt scumpe (o hartă a Bistriţei vechi puţin mai mare decât o coală A4 costă 50 de lei) producătorul de cărţi este mulţumit de felul în care au decurs vânzările la Bistriţa:

“Au avut succes gravurile cu Bistriţa şi cu Biserica Evanghelică” spune tânărul întreprinzător care admite că de cele mai multe ori îl salvează produsele mai mici şi mai ieftine: calendarele, semnele de carte, filele de calendar sau însemnele zodiacale, cărţile de vizită executate pe loc sau plicurile cu sigiliu personalizate – sunt cele care mai cresc suma vânzărilor atunci când cumpărătorii nu sunt atraşi de albumele foto sau caietele de format mare.

“Chiar dacă este destul de costisitor, am vrut să păstrăm metoda de producere a cărţilor exact aşa cum era acum 4-500 de ani. Există întotdeauna un public de nişă, mai restrâns, ce-i drept, care va aprecia ceea ce facem şi ne va cumpăra producţiile unicat. Am reuşit să supravieţuim crizei, ceea ce ne bucură şi ne dă speranţe că va merge şi mai bine...” afirmă producătorul clujean.