Dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan, în Ajun de Bobotează, se spune că fetele nemăritate îl vor vedea în vis pe cel cu care le este sortit să se căsătorească. Dacă nu se încumetă să țină un post atât de aspru, fetele pot să „fure” sau să primească de la preot un firicel de busuioc sfinţit care trebuie ţinut în sân sau sub pernă, înainte de a adormi.

Pe alocuri, tot pentru a-și afla ursitul și tot în ajunul Bobotezei, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare. Apoi trebuie să-şi lege pe inelar și un fir roșu de mătase.

În ajunul Bobotezei se ţine post negru (zi de sec) și se crede că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

Tradiția populară mai consemnează faptul că dimineața, cenușa din sobă și gunoiul din casă sunt strânse și păstrate până la primăvară, când sunt aruncate peste câmp pentru ca acesta să rodească din belșug.

Pe vremuri, preoții veneau să sfințească locuințele enoriașilor doar în Ajunul Bobotezei, cu apa sfințită la Liturghia din acea dimineață. În unele zone, (în Bucovina, de pildă), preotul este invitat la masă și cinstit cu 12 feluri de mâncare!

Ajunul zilei de Bobotează este considerat, de asemena, favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice așa că femeile obișnuiesc să se înarmeze cu anumite măsuri de precauție. Ca să afle câți ani de viață le-a dat Dumnezeu, gospodinele obișnuiau ma demult să culeagă tăciuni din sobă, să le pună nume după cum se numeau oamenii din familie și să-i descânte cu anumite descântece speciale, așteptând să vadă cât timp se scurge până când tăciunele se stinge...