În acest an festivalul a avut doar două secţiuni – creaţie literară şi grafică satirică – iar în concurs au fost înscrise 23 de volume ale unor epigramişti consacraţi şi 52 de manuscrise ale unor concurenţi din toată ţara.

“În 1992, când festivalul şi-a interupt activitatea din raţiuni financiare, mulţi ar fi vrut să se renunţe la acest eveniment, pe motiv că ar fi fost făcut de comunişti… Evident că a fost făcut de comunişti, şi livezile din jurul Bistriţei au fost plantate tot de comunişti, dar ce legătură are una cu alta…?” a povestit Alexandru Câţcăuan, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor şi principal organizator, povestind despre momentul de cotitură al evenimentului pe care s-a hotărât totuşi să-l continue.

Alexandru Câţcăuan s-a oferit chiar să organizeze festivalul de satiră din doi în doi ani, însă primarul Ovidiu Creţu a refuzat, subliniind că festivalul trebuie să se desfăşoare în fiecare an (chiar dacă unele ediţii vor fi mai sărăcăcioase), pentru că a devenit deja o emblemă şi un brand pentru Bistriţa.

Tema acestei ediţii a fost Săpături şi altoiri iar secţiunea de grafică l-a avut drept invitat de onoare pe Ştefan Popa Popa’s dar şi pe graficianul Gabriel Rusu din Târgu Mureş.

Pe scena Teatrului de Vară au urcat pe rând o parte dintre laureaţii ediţiei: Constantin Tudorache (Ploieşti), Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti), Nicolae Zărnescu (Slatina), Ioan Filimon (Alba Iulia), Ica Ungureanu (Buzău), Alexandru Ţiclea (Bucureşti) şi Gheorghe Bâlici din Chişinău.

Premiul III i-a revenit lui Vasile Larco din Iaşi, Premiul II a fost câştigat de Ioan Fîrte din Baia Mare, iar Premiul I a ajuns la Ion Petru Gîrda din Cluj-Napoca.

Un premiu special al juriului a câştigat şi Vasile Barbu din Uzdin, Voivodina (Croaţia) care şi-a şi amuzat spectatorii cu o savuroasă poezie “în dulcele grai bănăţean”.

La categoria volume publicate s-au acordat premii speciale epigramiştilor Ionel Stoiţ (din Voivodina, pentru volumul “Hai cu mine în coşie”), Mihai Sălcuţan (din Buzău, pentru volumul "Pseudomorfologia dionisiacă"), Mihai Haivas (pentru volumul "Seminţe din dovleacul meu"), Lucian Perţa (din Vişeul de Sus pentru volumul "No aşe!"), şi Laurenţiu Ghiţă, Ananie Gagniuc şi Ioan Gîrda pentru volumul colectiv "Triunghiul Ghermudelor". 

Un premiu special a acordat şi Revista „Bobârnacul” (fondată în 1878 de I.L. Caragiale şi Alexandru Macedonski, şi continuată de regretatul Alexandru Misiuga) lui Dorel Lazăr din Alba Iulia, pentru volumul “Cartea cu prieteni”.

Tot ieri, în cadrul festivalului, a avut loc şi o dezbatere având tema “Cu seriozitate despre umor”, la Staţiunea Pomicolă din Bistriţa, gala laureaţilor încheindu-se cu un recital folk susţinut de Magdalena Puşcaş şi un spectacol susţinut de grupul Vouă.