Afacerea cu păstrăvi a devenit una cât de poate de profitabilă pentru numeroasele păstrăvării din judeţ însă toate întâmpină serioase dificultăţi atunci când e vorba de repopularea bazinelor cu puiet dar şi a apelor de munte.

“Mor foarte mulţi pe traseu. În general păstrăvii sunt aduşi de la Gilău sau de la Suceava şi sunt tare dificil de transportat. Din acest motiv ne-am gândit că putem face noi aici mai multe bazine de creştere şi reproducere”, explică şeful Ocolului Silvic Tihuţa Colibiţa, Dan Ţacăl.

În cele 14 bazine prevăzute în proiect care vor avea o suprafaţă de peste 2000 de metri pătraţi vor fi crescuţi şi păstrăvi pentru consum însă o bună parte din activitate se va axa pe producerea de puiet. Anual, în păstrăvăria Şoimul se pot produce peste 400.000 de peştişori din trei specii de păstrăv – indigen, curcubeu şi fontanel.

Însă administratorii păstrăvăriei au estimat că numai între 2 şi 4 tone (adică între 10.000 şi 20.000 de bucăţi) vor fi destinate consumului.

Majoritatea bazinelor sunt construite deja, într-o zonă în care până anul trecut exista o gură de mină, şi peştişorii cresc în voie.

“Deocamdată nu avem păstrăvi pentru consum. Sunt încă mici însă este posibil ca de sărbători să avem şi noi peşte proaspăt pentru consum”, a mai completat Dan Ţacăl.