De mai bine de un deceniu, Marecom Impex, un producător din Năsăud se bate cu produsele din China care au invadat piața românească. Făbricuța a început cu un atelier de croitorie, care avea doar trei angajați, trei mașini de cusut, una de surfilat și o masă mică de călcat.

A fost visul lui Ovidiu Anton, un  botoșănean de 34 de ani, care s-a mutat pe meleaguri năsăudene alături de sora și cumnatul său, pe când avea doar 18 ani. Moldoveanul, care în prima fază s-a specializat în mecanică fină și mai apoi în business și contabilitate, a început prin a vinde pantaloni clasici bărbătești prin piețe și târgurile din zonă.

Calitatea proastă a produselor pe care le vindea, dar și lipsa de seriozitate a furnizorilor, l-a determinat ca, împreună cu cumnatul său, să pună pe picioare un mic atelier de croitorie, unde să producă pantalonii. Se întâmpla în anul 2005, pe când Ovidiu Anton avea doar 22 de ani și abia ieșise de pe băncile facultății.

„Am început cu comerț, vindeam costume și pantaloni în târguri și piețe. Cumpăram de la diferiți producători din țară, dar nu era calitatea pe care o voiam, nu erau respectate termenele de livrare, așa că ne-am enervat și am început noi să producem. Ne-a încurajat faptul că aveam câteva cunoștințe de croitorie”, spune Ovidiu Anton.

Cunoștințele de croitorie veneau tocmai din familie, fratele omului de afaceri fiind croitor. Practic, omul de afaceri a crescut printre materiale textile și piele și fără să vrea a furat din secrete.

Ulterior, acesta nu s-a sfiit să-și ajute angajații inclusiv la producție, scăpând de lacunele pe care le avea în acest domeniu cu ajutorul cărților vechi de croitorie, pe care le-a devorat în primii ani când a pus pe picioare business-ul și la care revine de fiecare dată când este nevoie.

„Am citit foarte multe cărți vechi despre croitorie. Am refăcut tipare după ele. De multe ori, tot acolo ajungi, la tiparele vechi, de bază. Când sunt lucruri pe care nu le cunoști trebuie să te întorci la carte, pentru că acolo sunt cotele fixe. Am adus tehnicieni și croitori, care să îi ajute pe oameni, dar am și învățat eu și mai apoi le-am explicat oamenilor”, explică Ovidiu Anton.

Acesta a ajuns chiar să-și petreacă după-mesele pentru a învăța folosirea utilajelor proaspăt achiziționate, pentru ca mai apoi să le explice angajaților cum să le utilizeze.

Costumele realizate la Năsăud ajung în peste 30 de localități din țară și chiar și într-un magazin deținut de un român în Austria. Prețul unui costum pornește de la 300 de lei și se ajunge la 500-600.

Ovidiu Anton recunoaște că lucrurile merg mai bine de câțiva ani, de când românii au început să aprecieze și să caute produse „made in România” și să renunțe la chinezăriile de proastă calitate.

„Câtă vreme nu s-a pus accent pe calitate, nu ne-am putut bate în prețuri cu ce a venit din China. Abia de 4-5 ani omul începe să aprecieze produsele făcute în România”, precizează omul de afaceri.