Ziarista Florica Dura, candidată la şefia UCGN, aduce astăzi grave acuze la adresa unor membri ai Uniunii şi acuză o parte din primari de incompatibilitate. Jurnalista susține că a depus deja şi o plângere penală şi cere acum dreptate de la autorităţi. CITIŢI scrisoarea trimisă presei:
Întrucât am depus un jurămînt de credinţă care presupune subordonarea acţiunilor mele spiritului grăniceresc, spirit ce înseamnă credinţă în Dumnezeu şi respect faţă de statul de drept, mă simt obligată să dau publicităţii cîteva din elementele penale care m-au determinat să ies public şi să denunţ instalarea unui grup infracţional organizat la cîrma Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene, concomitent cu alegerea noii conduceri a acestei organizaţiei, în cadrul Adunării Generale a reprezentanților din 30 aprilie 2014.
Metehne vechi
Încă din 2013, februarie 20, dată la care am participat prima oară la Adunarea Generală a UCGN, în calitate de reprezentant delegat al localităţii mele de baştină, Sîntioana, fostă localitate grănicerească, actualmente componentă a comunei Mărişelu, am sesizat şi filmat mai multe elemente care frizau penalul. Mă refer aici și la votul cu repetiţie, făcut prin manipularea delegaţilor şi în interesul unor terţi. Am cerut la acel moment înregistrarea în procesul verbal de şedinţă a punctului meu de vedere, respectiv faptul că se face un abuz şi am votat contra intereselor de grup. Documentul la care mă refer va fi pus la dispoziţia organelor de cercetare şi anchetă. Acesta este primul element infracţional la care fac trimitere în plîngerea adresată conducerii IJP BN.
Cum în acel moment nu aveam acces la documente şi informaţiile pe care le-am primit din partea fostei conduceri a UCGN au fost contradictorii, vagi şi incomplete, am început să adun documente, să citesc cărţi despre istoria Regimentului 2 de Graniţă, Năsăud, şi să vorbesc cu persoane informate corect, în ceea ce priveşte realităţile istorice bazate pe documente inechivoce privind problema grănicerească a celor 44 de comune, foste grănicereşti. În paralel, am adunat informaţii despre renaşterea grănicerismului, după 1989, înfiinţarea UCGN şi luptele intestine din acest ONG, lupte care au ca miză un partimoniu fabulos, care din păcare a fost jecmănit atît din interiorul UCGN cît şi din exteriorul lui, astfel încît, în acest moment este nevoie de economii dure pentru ca scopul principal al organizaţiei, acela de a da burse elevilor şi studenţilor care provin din cele 44 de localităţi, să poată fi dus la îndeplinire.
Din documentarea mea, rezultă că, deşi UCGN dispune de suprafeţe însemnate de pădure, păşuni, livezi şi clădiri retrocedate, ca efect al legilor retrocedării, gestionarea mai mult decît defectuoasă a acestei averi, de către conduceri care mai de care mai hrăpăreaţă şi mai incompetentă, a adus Uniunea în situaţia în care să nu mai dispună de banii necesar pentru a funcţiona, ca să nu mai vorbim de acordarea burselor şi stipendiilor, de care, de-a lungul timpului au beneficiat figuri ilustre ale literaturii române, între care amintesc doar pe George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, fără să aduc în discuţie galeria de peste 100 de academicieni năsăudeni, toţi şcoliţi pe banii fostului regiment de graniţă.
Alegerile din 2014 au adus un grup infracţional organizat la conducerea UCGN
Faptul că în urma unor aticole de presă, din lunile martie şi aprilie a acestui an, fosta conducere a UCGN a bătut în retragere, şi demisionat, după ce problema de imagine a cauzat terfelirea pe durată lungă a celui mai important brand al judeţului, cele 44 de comune grănicereşti, cît şi alegerile de la finalul lunii aprilie, m-au făcut să sper că în interiorul UCGN cu o conducere nouă şi un nou consiliu director proapăt am putea curăţa cangrena mafiotă şi însănătoşi organismul acestui important ONG. În consecinţă, am decis, ca urmare şi a unor propuneri, să candidez la funcţia de preşedinte al Uniunii. Numărul celor care m-au votat, unii care nici măcar nu auziseră de mine, 13 delegaţi din tot atîtea localităţi, dintr-un total de 38 prezenţi, cît şi faptul că am fost aleasă în Consiliul Director, mi-au dat legitimitatea de a reprezenta mai multe localităţi în Consiliul Director, fapt ce a fost consacrat de momentul depunerii jurămîntului de credinţă faţă de principiile grănicerismului, principii care au adus recunoaşterea naţională a fenomenului năsăudean, manifestat la nivelul celor 44 de comune foste militarizate.
Complotul pus la cale de grupul de interese, avînd ca nucleu mai mulţi primari PSD, toţi cu probleme din sfera abuzului de putere şi a spolierii bunurilor comunităţilor pe care se prefac că le administrează, a adus din păcate, la conducerea UCGN pe primarul de Salva, Gheorghe Onul, primarul de Năsăud, Mircea Romocea, primarul de Leşu Ilvei, Ionel Pop, primarul de Prundu Bîrgăului, Doru Crişan, și alții, și a revelat grupul infracţional, care are în plan blocarea retrocedărilor către UCGN prin diverse tertipuri juridice sau prin nereprezentarea UCGN la termenele de judecată a unor procese istorice pentru organizaţie.
Al doilea element penal la care fac trimitere în plîngerea adrestă IJP, se referă la falsificarea alegerilor din 30 aprilie, prin falsificarea unor semnături pentru ca numărul de voturi să poată da cîştig de cauză grupului de interese care avea să se contureze imediat după aceea. Despre acest lucru se vor pronunţa organele abilitate, în baza probelor depuse la dosar. Deși majoritatea primarilor prezenți era cu voie sau obligată să voteze în favoarea primarului de Salva, pesedistul Gheorghe Onul, unii au făcut exces de zel, ca să fie siguri de cîștig sau poate că din obișnuință.
Jaful s-a declanşat imediat după depunerea jurămîntului de credinţă pentru valorile grănicerismului
Îainte de alegerile pentru PE, vineri 16 mai, o mare parte dintre aleşii AG din 30 aprilie au depus jurămîntul de credinţă, la Năsăud, în sala de consiliu a UCGN. Imediat după jurămînt, piatră de moară pentru unii pesediști , s-a trecut la organizarea jafului pe care grupul plănuieşte să îl pună în operă. Acest lucru s-a făcut prin vocea unui proaspăt condamnat penal pentru înşelăciune, fratele preşedintelui UCGN, Gheorghe Onul, pe nume Vasile Onul, şi care potrivit planului grupului ar fi trebuit să ocupe funcţia de jurist al UCGN pentru a „desăvîrşi juridic” ceea ce era doar un plan politic, respectiv pierderea proceselor istorice privind retrocedarea Spitalului de pe strada Independenţei din Bistriţa, şi a celor cele trei clădiri solicitate din Năsăud, în fapt nici 10% din fostul patrimoniu istoric al grănicerilor. Personajul trebuia să ne sperie pe cei mai slabi de înger din CD și mai ales pe cei mai puțin informați despre inevitabila pierdere a proceselor amintite, și să ne facă atenți la cît de bine informat este el, și cît de bine intenționat și de indispensabil este pentru UCGN, astfel încît deși nimeni nu l-a prezentat cine este și ce caută acolo, bazîndu-se pe faptul că majoritatea membrilor erau neînformați cu privire la persoana sa, ar fi putut deveni juristul ONG-ului, fără să ne dăm seama. Întîmplător aveam informații despre j Numai că, din fericire aveam informaţii despre jocurile puse la cale și mai ales despre cea recentă condamnare a fratelui OV a primarului de Salva şi am putut bloca pe diverse căi, accederea acestuia la funcția mult dorită, din care, împreună cu fratele președinte, ar fi avut cale liberă pentru a distruge organizația prin înțelegeri frauduloase și alte tertipuri cunoscute escrocilor consacrați.
Al treilea element penal la care fac trimitere este măsluirea procesului verbal de la şedinţa din 16 mai 2014, document în care nu apare decît ceea ce convine grupului infracţional. Astfel, propunerile mele, făcute chiar pe un ton ridicat, care au produs deja efecte privind chemarea la raport a fostului jurist al UCGN, fostul judecător Pompei Raus, pentru a informa CD privind procesele pe rol, cu termene foarte importante, şi propunerea ca preşedintele să fie neremunerat, cu scopul creşterii sumei de bani alocată burselor prin scăderea cheltuielilor cu personalul, nu apar în procesul verbal şi nici angajarea mea, voluntară, fără plată, pentru a reprezenta UCGN în relaţia cu mass media.
Propunerea de înregistrare a şedinţelor s-a lovit de votul contra al grupului de interese
Cum eu ca şi alţi colegi de consiliu am aflat abia de curînd ce conţine procesul verbal în care am semnat precum „primarii”, ceva care este doar în interesul grupului, dar care conţine, din fericire pentru noi, doar nişte amînări, și omite cele de mai sus, la recenta şedinţă de CD, consumată marţi, 4 mai, am cerut înregistrarea sau chiar filmarea şedinţelor pentru a evita eventualele greşeli de redactare, care pot atrage după sine răspunderea penală. Acest lucru nu a fost agreat de grupul de interese, drept pentru care, a votat contra. Doar 5 voturi au fost pentru înregistrarea şedinţelor. Ca urmare, dar şi pentru că edilul Năsăudului a fost deranjat de insistenţele mele privind respectul legalităţii, şi a cerut să fiu dată afară, condiţionînd prezenţa sa (oricum aflată în accentuat conflict de interese), de absenţa mea, am părăsit sala de consiliu, după ce am declarat că, eu nu imi asum furăciunile lor, nu mai semnez nici un act, care ulterior mi-ar putea atrage răspunderea penală şi răspunderea în faţa lui Dumnezeu şi că voi face plîngere penală, pentru ca ingineriile financiare și imobiliare să fie stopate.
Precizez că, de comun acord cu preşedintele de onoare al UCGN, scriitorul nonagenar Teodor Tanco, am hotărît ca eu să fac demersul la Poliţie, demers din a cărui text v-am informat pe larg, iar domnia sa a făcut demersurile în justiţie, la instanţă, pentru anularea alegerilor din 30 aprilie 2014, pe motiv de nerespectarea statutului, articolul 3, privind apolitismul. Domnul Tanco a trimis şi scrisori adresate primarilor din conducerea UCGN, în care i-a invitat pe aceştia să facă pasul în spate şi să depolitizeze Uniunea, iar celor implicaţi în căpuşarea şi spolierea patrimoniului UCGN, Antonel Pop şi Ioan Nistor le-a cerut demisiile.
Cu respect,
Florica Dura
Scriitoare și jurnalistă,
reprezentantă a localităţii Sîntioana în Adunarea Generală a UCGN, membră în Consiliul Director
NOTĂ: Bistriţeanul.ro a declanşat o anchetă pe această temă la începtul lunii martie. AICI puteţi citi despre un TUN de ZECI de milioane de euro în numele grănicerilor în care sunt implicați: un fost judecător, primari și politicieni. Un alt articol, demn de Cosa Nostra despre grănicerii cu jurăminte pe biblie și statut și acte fabricate după interese puteţi citi AICI.
Meschinăria grănicerilor care au vrut să scoată familii cu copii din casă pentru a da câteva burse de 120 lei a fost tratată pe larg de ziarul nostru în articolul publicat AICI iar despre faptul că grănicerii au renunţat în urma articiolelor publicate de ziarul nostru la revendicarea școlilor din Năsăud puteţi citi AICI.