Eşti martor la un eveniment care poate deveni o ştire? Sună-ne sau trimite un mesaj pe Whatsapp la 0728237215! | Ai filmat sau fotografiat o situaţie inedită care poate deveni o ştire? Trimite un e-mail pe adresa: redactia@bistriteanul.ro |

RECOMANDĂRI
Casa Cu Bere, Italtextil, IMP România și Central Motors fac angajări! Alte locuri de muncă disponibile:
FOTO/VIDEO - Și-a salvat camarazii de la moarte, în Afganistan, iar acum își pune din nou viața în pericol pentru a-și face bine fiul
EXCELENT: Diana Spătărescu, elevă în clasa a XI-a la Infoel, a câștigat Premiul Gopo – echivalentul Oscarurilor românești
FOTO - Organizația Off-Road Năsăud, la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc: «Am primit mai mult decât am dăruit»
FOTO/VIDEO - INEDIT! Vă e dor de roșiile din grădina bunicilor? Vă ajută un liceu din Bistrița
FOTO: Descoperă tendințele sezonului în noua colecție Sense SS 2018!
Două prietene impresionează creând evenimente de poveste. Au atâta imaginație că nu se repetă vreodată…
BISTRIȚA / VIDEO: Epilare facială definitivă prin electroliză la Salon La Belle Femme

  51 vizitatori online


REDACȚIA:
Tel: 0728-237 215
Fax: 0363-814306
Email: redactia@bistriteanul.ro
whatsapp icon0728-237 215
Redactor Șef - Raluca Nechiti
PUBLICITATE
publicitate@bistriteanul.ro
Mobil: 0754-777.536
JURIDIC
Redacția beneficiază de serviciile Cabinetului de avocatură ARIS CUPȘA, Bistrița, Baba Novac, nr 9, tel 0742-766078, fax 0263-210015



FII REPORTER: Târgul Bulgiului

09/07/2012 12:00:26  
Aşa cum ni-l descrie învăţătorul Iustin Sohorca (1881-1966) în cartea Povestea Comunei Sîngeorz-Băi se desfăşura pe muntele Cişa, din Munţii Rodnei şi care aparţine de oraşul Sîngeorz-Băi.

În timpurile străvechi, pe Nedeia Poienilor, mărginaşă şi contopită cu Nedeia Ţăranului din muntele vecin, Dosul Grajdului, se ţineau bâlciuri identice cu târgurile de pe Muntele Găina, din munţii Apuseni, din Ţara Moţilor. Locurile acestea erau potrivite pentru acest scop fiind uşor accesibile din toate părţile, în adevăr târgurile erau cercetate dinspre nord de maramureşeni, dinspre est de bucovineni iar dinspre vest şi sud de oamenii din munţii vecini şi comunele din împrejurimi.

Târgurile ţineau câte o săptămână, la începutul lunii iulie şi constau din vinderi şi cumpărări de oi, miei, berbeci, capre, ţapi, piei şi produse lactate, etc. Pentru uşurarea accesului la locul târgului s-a construit un plai, sau mai bine zis un drum, pe care se putea circula cu carul cu boi. Acest drum începea dintr-un punct de pe Valea Vinului, cursul superior, malul apusean şi urca în serpentine relativ uşoare, pe versantul estic al muntelui Poieni, sfârşindu-se pe Nedeile munţilor amintiţi mai sus.

Pe drumul de pe Poieni, urmele căruia se mai văd, se leagă numele constructorului său, Beneş (ultimul comite de Rodna).
La Tău.

În părţile muntoase de la noi au rămas ca moştenire de la strămoşi multe şi diferite obiceiuri dovedite practice. În rândul acestora se număra şi obiceiul de a ţine târgul de vite pe nedeile unor munţi uşor accesibili şi oarecum strategici, un astfel de târg se ţinea în fiecare vară pe Cişa, pe locul numit La Tău, un lac de munte pe versantul est-vest. Târgul acesta era cercetat de oameni coboraţi din munţii vecini cu de vândut şi de gospodarii străini veniţi cu de cumpărat, făcându-se afaceri bune. Astăzi aceste târguri sunt mutate pe piaţa Rodnei (7-9 august), unde amatorii îşi coboară mărfurile şi de unde se reîntorc în munţi iar alţii pleacă acasă în comunele lor.

Boldul Şutului.

La poalele acestui munte în locul numit La Izvoare, pe versantul nord-sud este o stânca scobită adânc având aspectul unei semi peşteri şi oferind un adăpost bun celor ce se găsesc în partea locului pe vreme rea sau pe timp de noapte. Mai demult, vara, când păşunea bogată din muntele acesta era populata cu cirezi de boi, cu herghelii de cai şi mari turme de oi „şi a târgului amintit anterior”, prin urmare, datorită acestora, circulaţia oamenilor era mare, un comerciant ambulant, de origine armeană, numit Şutu, a ocupat acest adăpost. Prin adaptările necesare, peştera a fost prefăcută într-un local potrivit scopurilor sale, adică să-i servească de locuinţă şi de magazie, se aproviziona cu mărfuri de sezon, tutun, rostopcină, un fel de ţuică dulce, tare şi colorată, năframe, inele de aramă, cercei de argint, mărgele, lulele (pipe) de porţelan alb cu „ciutură” cu mund-stuck de os încârligat şi cu chipul lui Franz Iosef gravat pe ele, covrigi (cornuri), puhă (pâine albă moale), turtiţă în formă de inimă sau de copii, cu oglinjoare, slănină, cârnaţi, etc. Toate pregătirile necesare Şutul le făcea în vederea târgului de vite care se ţinea în luna iulie, sus pe munte, în locul numit La Tău. Este de la sine înţeles că târgarii, după încheierea afacerii coborau la Şutu unde cinsteau aldămaşul cu băutură şi cu mâncare. Unii cumpărau pe seama nevestelor, fetiţelor şi copiilor de acasă mărfuri de amintire numite „puiul târgului”. Plata se făcea deseori în natură cu derivatele din lapte, miei şi piei, pe care Şutu le transporta şi le valorifica făcând averi nebănuite din munca oamenilor.

Molidul Fetei.

De cum dă primăvara după topirea omătului de pe feţele muntelui şi soarele călduţ străbătea prin pădurea Cişei de pe versantul nord-sud, o fată necunoscuta şi venită nu ştie nimeni de unde se aciuia an de an într-unul şi acelaşi loc (luminiş) sub acelaşi molid, aflător puţin mai sus dar aproape de plai. Aici îşi construia o colibă rudimentară însă îndestulătoare pentru a-i servi de adăpost până la sosirea toamnei când, neobservată, dispărea fără urmă, nu ştia nimeni unde. Prin cuvintele ei cuminţi, prin purtarea ei cinstită, prin blândeţe, insufla tuturor încredere şi o iubire cum se poate avea numai faţă de o schivnică. Ocupaţia ei era spălatul, cusutul şi cârpitul hainelor persoanelor de la stânele din împrejurimi pentru care primea drept plată alimente din belşug. Cu toate acestea, din apariţiile şi dispariţiile regulate şi misterioase ale fetei oamenii creduli în puteri extraordinare au brodat păreri şi convingeri diferite. S-a răspândit de unii zvonul că fata ar fi fost fermecată şi că din toamnă şi până în primăvara viitoare trăieşte tot pe munte prefăcută în căprioară. Această credinţă, ca toate credinţele deşarte, a încetat. Încetate au fost şi apariţiile şi dispariţiile fetei, rămânând până astăzi numele molidului, dispărut şi el astăzi, de „Molidul Fetei”.

Deoarece la Boldul Şutului se vindeau pipe având gravate chipul lui Franz-Iosif înseamnă că aceste târguri s-au ţinut până la înfiinţarea regimului de graniţă când s-a cerut locuitorilor de pe arealul întins în care locuiau să se stabilească pe vetre de sat. Pentru datini suplimentare despre târgul de fete vezi cartea Datini Străbune, Cornel Filip Domide, Editura Napoca Star, 2012.

  Cornel Filip Domide

19120 vizualizari


loading...


404 Not Found

Server Error

404

Page Not Found

This page either doesn't exist, or it moved somewhere else.


That's what you can do




Avertisment:
Introducerea comentariilor la articol este posibilă doar autentificat cu contul de FaceBook. Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate pe site.

NOTĂ: Bistrițeanul.ro vă roagă să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse cititorilor care au postat un comentariu sau persoanelor despre care se scrie în articol, se va sancționa prin cenzurarea partială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta comentarii.


CAUTARE
STIRILE DE AZI

Publicitate
Certificat Web Certificat Web RSS - Ia stiri de aici Aboneaza-te la FeedBurner
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Bistriteanul.Ro.
© Copyright 2008 - 2022 Bistrițeanul.ro