„De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere” - spune o vorbă din popor. Tocmai de aceea, funcţiile importante şi deosebit de apreciate (mai ales de cei care le deţin) nu sunt pentru tot prostu`, sunt pentru oameni școliți, mai deștepți decât media. Bun! Teoretic măcar, cei care ocupă funcţiile importante, în Bistriţa-Năsăud şi nu numai, sunt oameni în care noi, ca simpli cetăţeni, ar trebui să avem totală încredere şi să ştim atunci când ajungem la ei că suntem pe mâini bune, pe cele mai bune chiar. Când batem la una dintre uşile în spatele căruia stă un asemenea om care se presupune că are un bagaj de cunoştinţe clădit cărămidă cu cărămidă, prin propriile eforturi, suntem siguri că acolo e salvarea noastră, soluţia tuturor problemelor.

După cum Bistriţeanul.ro a arătat pe tot parcursul anchetei legată de infecţiile nosocomiale, lucrurile nu stau bine deloc în Bistrița-Năsăud, așa cum la izbucnirea scanadalului lăsau autoritățile să se înțeleagă. De la reporterii Bistrițeanul.ro și nu de la autoritățile plătite să aibă grijă de sănătatea noastră bistrițenii au aflat că au fost (și cu siguranță încă sunt) expuşi la reale pericole în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa – unde au murit oameni şi din cauza infecţiei cu Clostridium Difficile. Bacteria apare chiar și în certificate de deces, nu şi în raportul Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud.

Infecţiile intraspitaliceşti pe care reporterii Bistriţeanul.ro le-au descoperit au fost total ignorate de către cei care trebuiau să aibă grijă de asta, ceea ce a dus la îmbolnăviri numeroase care ar fi putut fi evitate dacă se luau la timp măsurile necesare. Spitalul Judeţean şi DSP BN au preferat să ascundă cifrele reale, au preferat să se facă efectiv că plouă decât să împiedice răspândirea infecţiilor. Ca să dea bine la imagine. Nepăsarea, neglijenţa, pasivitatea în sine, au dus la tragedii în toate spitalele din România, şi, aşa cum a descoperit Bistriţeanul.ro, chiar şi în Bistriţa.

Nu cred că e vorba de incompetenţă, avem medici buni, avem spital foarte bine dotat în care s-au investit zeci de milioane de euro, e mai mult vorba de faptul că funcționarii din instituţiile statului au mers pe ideea „las` că merge şi aşa”. Uite ca n-a mers, uite că oameni s-au îmbolnăvit și alții au murit cu zile.

Ca jurnalişti am fost puşi în postura de anchetatori, de „căutători” de dreptate şi, culmea, în loc ca instituţiile specializate să ne ajute, mai mult ne-au pus beţe în roate. Redactăm din ce în ce mai des cereri formulate în baza Legii 544/2001, iar răspunsurile pe care şi acum le aşteptăm ar putea fi obţinute mult mai uşor dacă interesul ar fi mai mare din partea autorităţilor. Aşa cum spunea şi Dragoş Pătraru într-o ediţie a emisiunii Starea Naţiei: „Dă, Doamne, să fie o conspiraţie!”. Nu vreau să cred că e vorba de incompetenţă, de ignoranţă totală, de... prostie. Dacă e aşa şi nu e nicio conspiraţie, suntem pierduţi şi tare mă tem că nu vom avea nicio portiţă de salvare.