Nu mai puțin de 54 de clădiri ale Direcției Silvice sunt cerute de AUTOPROCLAMAȚII urmași ai grănicerilor din Năsăud. Culmea, înainte de a le primi, s-au apucat să le vândă. Este cazul brigăzii silvice din Bistrița Bârgăului. Bistrițeanul.ro vă prezintă EXCLUSIV contractul de vânzare al unui bun care figurează și astăzi în INVENTARUL instituției.
Tupeul și jaful pus la cale cu îngăduința autorităților de Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene este strigător la cer. Până când cineva va avea curajul să dea cu piciorul în mușuroiul cu iz penal din Năsăud, Bistrițeanul.ro aduce în continuare dovezi care să convingă autoritățile să intervină, până nu e prea târziu și județul/statul rămân fără proprietăți valoroase, luate ingenios, folosind selectiv pasaje de istorie și de lege, de AUTOPROCLAMAȚII urmași ai grănicerilor adunați astăzi în asociația Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene.
Profitând de prezența în județ a ministrului Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, bistrițeanca Doina Pană, nu ratăm ocazia de a-i prezenta ce râvnesc grănicerii din averea Direcției Silvice Bistrița, dar și ce bunuri din INVENTARUL și PATRIMONIUL instituției au fost deja vândute, fără ca nimeni să se sesizeze și să ia măsuri.
Ce avere declară grănicerii
Indiferența autorităților și lipsa lor de reacție au favorizat ca până acum să ajungă în mâna unor indivizi din spatele UGCN proprietăți valoroase: 294 de hectare de pădure la Coșna, 67 hectare de pădure la Tărpiu, 57 de hectare la Cristeștii Ciceului, 9 hectare de livadă la Ghinda, 2,32 hectare și o casă la demolată în Bistrița (au primit echivalent bănesc de la Fondul Proprietatea), un teren de 1469 metri pătrați cu construcțiile aferente în Năsăud (str. Poderei, nr. 1), teren de 11.253 metri pătrați în Năsăud tot pe str. Poderei, nr. 1 (teren restituit prin decizia 312/ 2011 a fostului primar Dumitru Mureșan - astăzi directorul executiv al Uniunii), teren și construcții pe 1506 metri pătrați tot pe str. Poderei, teren de 4.464 metri pătrați, brutăria și căminul cultural restituite în natură la Cristeștii Ciceului, dar și 10.643 metri pătrați în echivalent bănesc la Fondul Proprietatea (sentința 1286/2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud), 7,748 hectare de pășune în Cristeștii Ciceului (proces verbal de punere în posesie din 2013), teren de 10.668 metri pătrați și construcție la Coșna (hot. 5/2012 a Comisiei de fond funciar Suceava).
Datele au fost luate din raportul de activitate al consiliului director pe anul 2012, unde înainte de înșiruirea de mai sus se specifică că este enumerat ”întreg patrimoniul obținut de asociație până la această dată, în baza prevederilor legilor de restituire a proprietăților”.
După înșiruirea averii, în raport apare următorul paragraf: ”Se mai află în curs de soluționare notificări sau procese referitoare la alte terenuri și imobile purtate cu Primăria orașului Năsăud, de asemenea notificarea nesoluționată de către Direcția Silvică Bistrița pentru un număr de 54 clădiri silvice din toate localitățile județului, precum și revizuirea unor procese privind suprafețe de pădure de la Coșna și Dorna Candreni, județul Suceava”.
Doamna ministru, DOVADA furtului grănicerilor din averea Direcției Silvice Bistrița:
În lista de mai sus în care grănicerii de azi spun că înșiruie ”întreg patrimoniul obținut de asociație”, lipsesc bunurile pe care le-au vândut imediat ce au pus mâna pe ele sau chiar înainte de a pune mâna pe ele.
Bistrițeanul.ro a intrat în posesia unui document, un contract de vânzare cumpărare încheiat în 2005, prin care Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene a vândut brigada silvică din comuna Bistrița Bârgăului, proprietate aflată și astăzi în PATRIMONIUL și lista de INVENTAR a Direcției Silvice Bistrița.
Contractul a fost încheiat în numele Uniunii de Ioan Radu Nistor, un alt personaj cheie în această mega afacere cu miros penal. Nistor este fostul director al Muzeului Grăniceresc Năsăud și unul dintre personajele care în 1990 au pus bazele asociației, iar mai apoi a ajuns președintele Uniunii. Pe timpul ”domniei” sale sunt suficiente amănunte obscure, cel puțin. Proprietăți vândute într-un mod dubios, bursele pentru elevi lipseau deși Uniunea vindea sau administra bunuri, iar despre contabilitatea acelor ani se spune că ar fi de negăsit.
Contractul de vânzare cumpărare încheiat de Nistor în numele Uniunii cu cumpărătorul Pavel Dumitru este redactat într-un stil șmecheresc și superficial, care induce ușor în eroare cumpărătorul care, credem noi, numai ce visa n-a cumpărat, buna credință fiindu-i înșelată. Astfel, în primul contract, din care lipsesc datele complete de identificare a vânzătorului - UCGN (de ex. - codul fiscal), mai precis fiind idendificat președintele, se precizează că se vinde ”numitului cumpărător întreg dreptul acesteia de proprietate asupra lotului cu nr. 1 cu nr. top nou 1073/a/1 - dezmembrat din top. 1073/a, cadastral 278 - compus din teren fânaț în suprafață totală de 7179 m.p. - rezultat din parcelarea prezentului contract. Pe acest teren este edificată o casă de locuit compusă din două holuri, șase camere, două cămări și anexe (...) Subsemnatul reprezentant al vânzătoarei declar că nu a fost scos din circuitul civil terenul ce se vinde prin acest contract, este liber de sarcini și procese (...)Situația imobilului teren este cea rezultată din extrasul de CF (...)”. Așadar, se vinde, conform unui extras CF, cu 70.000 lei, un teren pe care a răsărit o casă. Curat murdar!
În cel de-al doilea document, ACT de parcelare teren și contract de vânzare cumpărare nu se pomenește nimic de casă și se vând doar cele două loturi de pământ. Nici încheierea notarială făcută de notarul Maria Dițiu nu este foarte clară. Nistor Ioan Radu are calitatea de ”vinzatoare” în nume personal, nefiind menționat că face această tranzacție în numele UCGN, iar mențiunea înregistrării în cartea funciară este făcută cu corecturi, apărând două numere de identificare și două date diferite. Totodată, este cel puțin ciudat de ce notarul nu a anunțat de încheierea tranzacției Direcția Silvică, care are încă în lista de inventar și patrimoniu brigada silvică de la Bistrița-Bârgăului. Ciudată este însă și atitudinea instituției, care parcă nu a văzut până acum că din 2005 din inventar i-a dispărut un bun, o casă cu 70 de ari de teren, folosit și astăzi de o persoană fizică. De menționat că proprietatea este una frumușică, situată în centrul comunei Bistrița-Bărgăului, la aproximativ 1 km de primărie. În această brigadă silvică locuiau pe vremuri pădurarii care aveau în grijă pădurea din zonă. Pe de altă parte, prețul de vânzare - 70.000 de lei - cerut de Uniune în 2005 este unul infim, valoarea proprietăților în zonă fiind mult mai mare. Un preț estimat de localnici astăzi pentru această proprietate este de minim 50.000 euro.
Situația de la Bistrița Bârgăului nu este singulară. O manevră asemănătoare, tot printr-un contract de vânzare/cumpărare la fel de controversat (încheiat tot în baza unui extras CF) s-a făcut și la Anieș, iar acolo sursele noastre spun că au fost făcute niște falsuri care nu s-au rectificat nici astăzi deși reprezentanții Uniunii au promis.
Între Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene și Direcția Silvică Bistrița sunt pe rol mai multe procese tocmai pentru bunurile revendicate de-a lungul anilor. Pe locul doi după proprietățile râvnite de grăniceri la Năsăud (70 la sută din patrimoniul orașului - bunuri estimate la 60 milioane Euro) se află imobilele și terenurile Direcției Silvice, al cărei mare moștenitor, tot prin statut și o hotârâre judecătorească ”forțată” din 2011, se proclamă Uniunea. Culmea, în baza sentinței dată de Judecătoria Năsăud în 2011, Uniunea ar și putea câștiga imobilele, fiind declarată succesoare de drept a bunurilor înscrise în CF sub numele Direcția Silvică sau Regna Forest (află mai multe AICI).
Așadar, deși în 2012, într-un raport oficial prezentat membrilor Uniunii, cei din comitetul director recunosc că se luptă să recupereze cele 54 de clădiri ale Direcției Silvice, una dintre ele, cel puțin, a fost vândută în urmă cu mai mult de 8 ani. Ciudat și sfidător este că Uniunea revendică niște clădiri ridicate de Direcția Silvică de-a lungul ultimilor zeci de ani, clădiri care nu existau în perioada din care ei se reclamă moștenitori. Cum și în baza căror legi și extrase CF vând ei terenul și casele Direcției Silvice, numai capii afacerii știu.
Doar o anchetă a autorităților va putea scoate adevărul la iveală în această mega afacere, un TUN de patrimoniu cum rar s-a mai dat statului, chiar sub ochii celor plătiți să nu lase ca astfel de afaceri dubioase să se întâmple. Astăzi, Bistrițeanul.ro va cere ministrului Apelor și Pădurilor, Doina Pană, o poziție publică pe această temă.
Mai multe articole pe acest subiect poți citi aici:
.jpg)
0728-237 215
