A devenit o obișnuință pentru administrație, să se laude cu valoarea în bani a unor proiecte, fără a fi face o analiză reală a beneficiilor pe care ecestea le aduc comunității. Un exemplu este halucinantul spectacol al “băilor de aur” de la spitalul Județean unde, după câteva semnale în media, valoare a scăzut peste noapte la jumătate.
Asta după ce auzisem motivații năucitoare despre, legi și normative care impun, o valoare estimată foarte mare. Pe principiul săptămâna și dezbaterea, zilele trecute a fost adus din nou în atenția publicului un alt proiect mediatizat în trecut. Pistele pentru bicicliști. Cârcotașii îmi vor spune că dacă aveam ceva de zis, trebuia să particip la dezbaterea publică de marți, iar dacă nu să tac.
Nu voi tăcea pentru că, aceste dezbateri sunt pur formale, menite să bifeze o etapă într-un proiect. Părțile nu sunt pregătite pentru o discuție reală legată de utilitate sau inutilitate. Voi prezenta în continuare o analiză a cifrelor, așa cum le-am înțeles eu, lecturând documentația proiectului.
Discutăm despre 112 km de piste și facilități pentru biciclete, cu un buget estimat de 23.859.150 RON. Dintr-un calcul simplu rezultă un preț de 213.028 lei/km sau 213 lei metrul de pistă pentru biciclete. Dintre acești bani, 18,4 lei merg pentru proiectarea fiecărui metru de pistă iar taxa pe valoare adăugată pe metru este de 41,23 lei. Interpretând un picuțel cifrele de mai sus, am constatat câteva anomalii. Cu prețul a aproximativ 2 m de pistă, s-ar putea achiziționa o bicicletă bunicică. Din sumele bugetate, s-ar putea cumpăra în fiecare an câte 5.964 de biciclete. Din banii care vor fi cheltuiți în cei zece ani ai proiectului, fiecare bistrițean ar putea avea gratuit o bicicletă. Fapt care, rămână vorba între noi, nu m-ar deranja deloc.
Cred că o parte însemnată a problemelor reale ale bicicliștilor, pot fi rezolvate simplu și mult mai ieftin. În primul rând, dacă se aplica legea în cazul mașinilor parcate sau părăsite alandala pe trotuar, rămâne loc și pentru pietoni și pentru bicicliști. Pe lângă faptul că nu costa nimic, această măsură poate genera chiar și venituri.
O campanie de calitate, adresată interacțiunii șofer-biciclist costa 20-30.000 de euro și poate duce la scăderea numărului de accidente. Crearea de locuri pentru parcarea bicicletelor la școli, instituții și firme o aproximez la 20-30.000 de euro. Ca bonus, câteva sute de biciclete achiziționate de către primărie, care să poată fi împrumutate gratuit în oraș, pot asigura un suport semnificativ pentru acest tip de deplasare.
Toate cele prezentate mai sus, nu costa cu mult peste 100.000 de euro. Costul de proiectare este nesemnificativ iar bugetul, poate economisi aproape cinci milioane de euro care, folosiți inteligent pot crea câteva sute bune de locuri de muncă. Sau de ce nu, cu ei se poate construi ceva similar băilor Figa. Poate singurul proiect din Județ care aduce plus valoare reală.