Bistrițeanul.ro continuă seria dezvăluirilor privind incredibila afacere care stă în spatele Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene, o asociație care revendică în numele grănicerilor o avere de zeci, poate sute de milioane de euro, constând în mii de hectare de pădure, pășuni și terenuri, dar și 70 la sută din patrimoniul orașului Năsăud sau proprietatea imensă din mijlocul Bistriței, clădirile și terenul spitalului de pe Independenței.

În primul articol dedicat acestui subiect (vezi AICI) am arătat că Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene s-a AUTOPROCLAMAT prin statut succesoare de drept a averii celor 44 de comune foste grănicerești, iar în 23 iunie 2003 juristul de astăzi al Uniunii, Raus Pompei, la acea vreme judecător, parafa o sentință prin care constata această calitate.

Respectiva încheiere civilă (nr. 1175/2003) repara o eroare din statutul asociației înființată în iunie 1990 la Salva, care omisese acest aspect.

Constatăm și moștenim orice, CF-uri să fie...Actele le rezolvăm noi...

De altfel, statutul din 1990 de doar 4 pagini, extrem de subțirel și lipsit de profunzimea de astăzi,  menționa doar că scopul Uniunii este ”redobândirea în proprietate comunitară a averilor grănicerești naționalizate pe nedrept între anii 1948-1950”. Cam generalist pentru interesul brusc trezit în 2001, după apariția Legii 10, care dădea ocazia recuperării averilor confiscate abuziv.

Astăzi statutul are 11 pagini în care numai a cui ”moștenitor” este Uniunea se întinde punct cu punct pe mai mult de o pagină.

Așadar, la art. 2(1) din ultimul statut al Uniunii se constată că ”este continuatoarea și succesoarea de drept a fondurilor și bunurilor dobândite în perioada 1851-1948 înscrise în cartea funciară sub denumirile: Administrația fondurilor grănicerești năsăudene (...), Asociația pentru  administrarea bunurilor grănicerești năsăudene din raioanele Bistrița, Năsăud și Beclean, Administrația Fondurilor Școlare din Năsăud, Banca Grănicerilor Năsăudeni din Bistrița (?!), (...), cele 44 de comune grănicerești în întregime, cele 44 de comune ale Fostului Ținut al Năsăudului, comunele foste grănicerești, Centrul Școlar de Stipendii din Năsăud, Direcția silvică de gospodărire a pădurilor celor 44 de comune grănicerești, (...), Societatea Regna pentru exploatarea pădurilor grănicerești din Bistrița, ”Regna” - societate pentru exploatarea pădurilor grănicerești a celor 44 comune din granița Năsăud, toate cele 44 comune grănicerești” (vezi FOTO pentru lista completă).

Așadar, numai din statut, s-au AUTOPROCLAMAT moștenitorii unei averi IMENSE care arată că s-a făcut o documentare serioasă în arhiva Oficiului de Cadastru și un studiu intens privind extrasele CF.

Moștenim, moștenim, dar fără o sentință care să ne facă succesori ”pe bune”, n-avem succes. Să facem una atunci...

Încheierea parafată în 2003 de judecătorul Raus Pompei n-a reușit să fenteze vigilența instanțelor care dădeau sentință după sentință în care NU recunoașteau că reiese calitatea de moștenitoare a Uniunii dintr-o banală încheiere civilă de la Judecătoria Năsăud.

Obsesiv însă instanțele repetau ceva: că nu există o ”hotărâre judecătoarească care să stabilească, în cadrul unei verificări jurisdicționale, existența identității între fosta și actuala entitate juridică”. Nicio problemă! Se rezolvă!

Așa se naște un nou dosar la Judecătoria Năsăud, nr. 255/265/2011, având ca obiect ”acțiune în constatare” în care ”reclamanta Uniunea  Comunelor Grănicerești Năsăudene în contradictoriu cu pârâții”, cele 30 de comune din Uniune, cere instanței să constate că asociația a fost lichidată abuziv și ”că este succesoarea de drept și continuatoarea ”Asociației pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene”, bunuri înscrise în cărțile funciare sub diverse denumiri”.

Așadar, ca să obții o SENTINȚĂ cum cereau instanțele superioare pentru retrocedările râvnite trebuie să te JUDECI cu cineva. Astfel, Uniunea cheamă în instanță, de fațadă, cele 30 de primării membre în Uniune. Surpriză! Nicio primărie NU se prezintă și la sfârșitul procesului iese sentința mult visată, nr. 1148 din 8 aprilie 2011. Firesc, n-o contestă nimeni și astăzi sentința este un act de bază în miza retrocedărilor, deja pe baza ei fiind restituite două imobile prin sentințele civile nr. 734/2012 și nr. 1286/2012 de la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

În motivarea prezentată instanței din Năsăud, Uniunea prezintă o succesiune de acte și documente, se raportează fragmentar la istorie și neavând opoziție, instanța ia de bun tot ce i se prezintă și eliberează sentința prin care:

”Constată că Asociația pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene a fost lichidată abuziv prin Decizia nr. 14/1958 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Cluj, bunurile fiind transmise în administrarea organelor și întreprinderilor indicate în decizie.

Constată că asociația ”Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene este succesoarea de drept și continuatoarea Asociației pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene, bunuri înscrise în cărțile funciare sub denumirile: Cele 44 comune grănicerești; cele 44 de comune ale Fostului Ținut al Năsăudului, Centrul Școlar de Stipendii Năsăud; Fondul central de stipendii din Năsăud: Fondul de stipendii din Districtul Năsăudului; Fondul școlar de stipendii din Năsăud; Fondul de stipendii al Regimentului al II-lea român de grabiță din Ardeal; Grupul Școlar de Stipendii; Fondurile Central Școlare și de Stipendii din Districtul Năsăudului; Fondul Central Școlastic și de Stipendii; Fondul Central din Năsăud; Fondul Central școlar din Districtul Năsăud; Fondurile școlare de burse din Năsăud, Fondul Școlastic al Districtului Năsăud; Fondului Școlasticu a Districtului Năsăudu; Direcția Silvică Bistrița de gospodărire a pădurilor celor 44 de grănicerești, Societatea Regna pentru exploatarea pădurilor grănicerești din Bistrița (Regna - societate pentru exploatarea pădurilor grănicerești a celor 44 comune din granița Năsăud)”.

Așadar, Uniunea este moștenitoarea Asociației pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene tradusă în fel și chip din cărțile funciare.

Tare, nu?! Numai moștenitorii lui Ștefan cel Mare nu sunt, că în rest le-au rezolvat pe toate...

DOCUMENTE CHEIE: Niciodată PROPRIETARI!

Primul document cheie este Statutul din 1950 al Asociației pentru Administrarea bunurilor grănicerești năsăudene, folosit și de Uniune pentru obținerea sentinței din 2011. E drept, în fața instanței au fost alese doar paragrafele care convin.

EXCLUSIV, Bistrițeanul.ro vă prezintă câteva articole din statut care arată, așa cum spune și titlul asociației că au fost DOAR ADMINISTRATORI ai bunurilor, NU proprietari, așa cum cu mult tupeu se revendică astăzi.

”Art. 1. Se înființează o asociație pentru ADMINISTRAREA bunurilor proprietate în INDIVIZIUNE a comunelor foste grănicerești năsăudene și a comunei Coșna. (n. red.- astăzi termenul în indiviziune - INDIVIZIÚNE s. f. (Jur.) Drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane îl au pe cote-părți, asupra unor bunuri privite ca o totalitate nedivizată - apare în statutul Uniunii tradus în ”proprietatea indiviză”(!!!) - INDIVÍZ ~ă (~i, ~e) 1) (despre bunuri) Care nu se poate împărți

Art. 10 Președintele Asociației este Președintele Sfatului Popular Județean

Art. 19 (...) Fiecare membru al Adunării Generale are un singur vot, indiferent de procentul averii ce are comuna respectivă în averea cumulativă. (...)

Art. 34 Patrimoniul Asociației se compune din averea imobile și mobile, proprietatea cumulativă a comunelor menționate la art. 8 din Statut (acest paragraf a fost folosit și de UNIUNE)

Art. 39 În caz de lichidare, patrimoniul revine comunelor asociate”

Așadar, conform statutului din 1950, asociația al cărei succesor se revendică Uniunea de astăzi era doar ADMINISTRATOR, iar PROPRIETARI ai bunurilor erau COMUNELE.

După cum am arătat mai sus, Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene de astăzi se revendică prin statut și sentința de la Năsăud ca fiind și moștenitoarea Direcției Silvice Bistrița de gospodărire a celor 44 de comune grănicerești și a Societății Regna pentru exploatarea pădurilor grănicerești din Bistrița. Al doilea DOCUMENT găsit de Bistrițeanul.ro în Arhivele Naționale (Direcția Silvică 1856-1950), pe care-l puteți lectura complet AICI, prezintă istoria într-un alt adevăr decât o face Uniunea și NU rezultă deloc că aceasta ar fi moștenitoarea Direcției Silvice sau a societății REGNA, cele două instituții având o istorie aparte de Asociația ai cărei succesori se reclamă astăzi și care, reamintim, în ”traducere” din cartea funciară ar fi egal cu Direcția Silvică sau fosta REGNA.

Ce câștigă comunele din Uniune?!

Mai nimic. O bursă de 120 de lei timp de câteva luni pe an pentru un elev sau un student. Am mai putea completa că o DIURNĂ pentru participarea la ședințe câștigă și primarul sau reprezentantul comunei dacă a fost ”băiat bun” și și-a ocupat un loc în Consiliul Director.

Ce dau în schimb comunele, dacă dau?

Sute de hectare de pădure, terenuri, clădiri, tot ceea ce Uniunea a putut identifica prin extrase CF că ar avea vreo legătură cu fosta asociație sau, mai bine zis, cu grănicierii și moștenirea lor. Fiind vizată o avere a comunelor, un fost bun comun al tuturor familiilor de grăniceri, o avere oarecum nerevendicată reieșită din extrasele CF, de la începutul afacerii s-a mizat pe ideea că fiind un bun al statului/comunelor șansele de reușită sunt mari dacă dezinteresul primarilor va fi prezent. De remarcat faptul că primarii pe raza comunelor sau orașelor unde se cer averi sunt în general ÎMPOTRIVA acestei Uniuni și a retrocedărilor, refuzând să se prezinte la ședințe, iar unii se judecă de ani de zile în instanță cu Uniunea. Primarii care NU au avut bunuri de retrocedat grănicerilor sunt cei mai mari susținători, fiind regăsiți în structurile de conducere și mari apărători ai intereselor acesteia. Principiul este cumva următorul: dacă reușim să luăm de la cei mai slabi și ne bucurăm de împărțeala veniturilor, câștigul nostru!

Jurământ pe biblie și pe statut în Uniune, ca-n filme...

”Jur că voi apăra interesele Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene, voi respecta conștiincios toate dispozițiile statutului, voi acționa în spiritul înaintașilor grăniceri, așa să-mi ajute Dumnezeu” - este jurământul cu mâna pe biblie și statut depus de președintele Uniunii, astăzi Mihai Mureșan, consilier județean PSD. Președintele nu este însă singurul care jură, conform statutului, un jurământ de loialitate este dat în fața sa și de cei 17 membri ai Consiliului Director. Interesant este că jurământul grănicerilor nu prevede și un pasaj prin care să se jure cu mâna pe biblie că respectă legile țării.

Inedit este că statutul prevede și un jurământ pentru atei, care nu vor să jure pe biblie și doar trebuie să rostească solemn: ”Mă oblig să apăr interesele Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene, să respect conștiincios dispozițiile statutului, să acționea în spiritul înaintașilor grăniceri”.

De reținut că, tot conform statutului, cei 17 membri din Consiliul Director au dreptul la plata unei DIURNE pentru participarea la ședințele consiliului. Iar din informațiile noastre, diurnele, salariile celor câțiva angajați, comisioanele unora și indemnizația președintelui nu sunt deloc mici, reprezentând o sumă frumușică din bugetul de cheltuieli.

Deși are activități și se comportă mai mult ca o societate comercială chitită să facă venituri din orice, să nu uităm că scopul acestei asociații este să susțină învățământul, bineînțeles după ce-și acoperă cheltuielile, care nu sunt mici cu așa salarii, diurne, onorarii de judecată, etc. Acordă câteva zeci de burse câteva luni pe an, care ajung cumulate la cel mult un sfert din venituri. Trei sferturi se împart cum decide Consiliul Director.

Grăniceri, vă așteaptă cotizația după ce Uniunea recuperează patrimoniul

Printre actele care modifică statutul Uniunii apare și un act adițional, nr. 25 din 21.06.2002, în care, la Capitolul IV - Patrimoniul, se arată că ”Patrimoniul U.G.C.N. îl constituie averea proprietate indiviză formată prin CONTRIBUȚIA FIECĂREI FAMILII DE GRĂNICER, stipulată în cartea funciară și toate actele de arhivă”, iar la art. 3 se spune că ”Fondurile bănești ale UGCN provin din: cotizația familiilor de urmași de grăniceri fixată de adunarea generală DUPĂ CE se recuperează patrimoniul grăniceresc și efectuarea unei conscripții” ( n. red. - CONSCRÍPȚIE s. f. 1. recrutare. 2. redactare a unei legi. (< fr. conscription, lat. conscriptio).

Într-un alt articol vom arăta ce ușor și rapid se vând bunurile Uniunii după ce asociația pune mâna pe ele într-un mod cel puțin discutabil dacă nu TOTAL ILEGAL, având în vedere că o parte din bunuri au fost înstrăinate înainte de obținerea sentinței din 2011.