La doar 21 de ani, soldatul Bindea Bogdan Ovidiu a fost printre primii care s-a înscris pe listă atunci când a aflat că Armata Română urmează să trimită militari în Afganistan. Nu regretă niciun moment alegerea făcută şi spune că ar mai participa la misiuni asemănătoare oricând i s-ar ivi ocazia. 

Născut în Bistriţa, în 31 ianuarie 1994, Bogdan a visat la o carieră militară încă de mic. Spune că îl pasiona orice avea legătură cu armata şi visul său era să ajungă să îmbrace uniforma militară.

"Mi-a plăcut de mic cariera militară, hainele, ţinuta şi chiar mi-am dorit să ajung militar. Nu am avut un model în familie care să fi fost militar, pur şi simplu a încolţit de mic această idee în mine. Sunt mândru acum să port această ţinută, priviţi ce frumoasă este”, ne-a spus Bogdan.

După ce a urmat timp de patru luni cursurile şcolii de soldaţi gradaţi profesionişti de la Caracal, a ajuns să lucreze la Batalionul din Bistriţa. Atunci când a aflat de plecarea militarilor în teatrul de operaţii, a fost printre primii înscrişi. Fără ca familia lui să bănuiască ce va urma să facă şi împins de la spate de pasiunea pentru armată,  Bogdan a urmat toate etapele şi probele dinaintea plecării, iar când i s-a confirmat că a fost acceptat, le-a spus şi părinţilor ce are de gând să facă.

„Părinţii nu m-au crezut. Au văzut că vorbesc serios cu două săptămâni înainte de plecare, când eu începusem să îmi fac bagajul. S-au convins că o să plec în Afganistan cu puţine zile înainte de plecare. Mama nu prea a fost de acord, dar tata  a zis că merită să încerc”, ne-a mai spus Bogdan.

Bogdan ştia încă de la început că fiind departe de casă timp de 6 luni, vor fi momente importante pe care le va rata, cum ar fi nunta fratelui său, dar atunci când ţara are nevoie de tine, odată ce ai părăsit  civilia, nu poţi da înapoi. A plecat din România cu o aeronavă militară într-o dimineaţă de septembrie, spre o destinaţie din care alţii se înghesuie să fugă. Nu ştia la ce să se aştepte, nu ştia nimic despre lumea afgană, ştia doar că îşi va servi patria departe de ţară, în Afganistan. Odată ce a pus piciorul pe pământ afgan, i s-a părut totul ciudat, părere neschimbată însă nici acum, la peste 5 luni de la sosire. Sărăcia populaţiei de aici, gesturile lor, nu de puţine ori tribale, dar şi instabilitatea din punct de vedere al siguranţei l-au făcut să se simtă norocos că s-a născut în România.

„Mi s-a părut ciudat, încă este ciudat totul aici, există riscuri, dar sper să ajung cu bine acasă… ÎNTREG”, ne-a mai spus soldatul.

Aici, la peste 4000 de kilometri de casă, într-o zonă de conflict, pentru Bogdan, Crăciunul sau Revelionul au fost pentru prima dată nişte zile ca oricare altele, în care nu s-au făcut compromisuri de la misiunile pe care le avea de executat. Pentru prima dată, nu a avut familia şi iubita alături de el în ziua sa de naştere, pentru că Bogdan a împlinit astăzi 22 de ani, zi în care, din fericire pentru el, nu a avut de ieşit în misiune, dar nu pentru că a fost aniversarea lui, ci pentru că aşa s-a întâmplat să fie programul. Se simte norocos pentru acest lucru, dar mult mai norocos se simte de fiecare dată când după o misiune de patrulare, echipajul din care face parte, intră în formula întreagă pe poarta bazei, urmând ca a doua zi să o ia de la început şi să spere că norocul le va surâde din nou.

Urmăreşte AICI un video cu povestea celui mai tânăr soldat transilvănean plecat în Afganistan.

sursa: Dejeanul.ro