Satul cu cele mai multe vâltori este Șanț. Aici există cinci vâltori pe pârâul Cobășel, dealtfel aceasta fiind și singura comună unde există două vâltori publice, cei care le folosesc nefiind nevoiți să plătească nimic.

Cum se apropie Crăciunul, lelea Paraschiva a venit sâmbătă dimineața la vâltoare să spele ultimele covoare. „Trebuie să fie musai din lână. Dacă nu îi din lână se strică” ne povestește femeia care, la 74 de ani ai săi spune că numai așa știe să facă curățenia de Crăciun.

„Covoarele, păturile, cergile, pe toate le aduc la vâltoare și le spăl înainte de sărbători. Mai frumoase ca la vâltoare nu se fac oricum le-ai spăla...” ne mai spune Paraschiva Nistor.

Chiar dacă e supărată că vâltorile nu mai merg ca altădată (ele au fost refăcute de primăria Șanț anul trecut), și sunt cam înalte iar apa nu ajunge cum trebuie, femeia le folosește pentru că sunt aproape de casa ei.

„Ca să se spele bine trebuie ținute cam o oră în vâltoare” ne mai povestește lelea Paraschiva.

„De obicei nu se folosește detergent. Numai dacă e tare murdar sau pătat covorul. Se scoate pe platformă se dă cu detergent și apoi se pune iară la vâltorit. Eu mai foloseam săpunul de casă că nu poluează, îi făcut în casă numai din produse naturale...” mai spune femeia.

Se spune că vâltoare a fost una dintre primele instalații folosite la țară. Ea a fost concepută cu un dublu scop: pentru spălatul țesăturilor de casă și pentru îndesatul țesăturilor și scămoșat.

Meștesugul este unul străvechi. După ce țesăturile de lână erau scoase din războiul de țesut, erau puse ''la vâlturat'' mai multe ore sau chiar zile. În acest fel căpătau o calitate superioară și erau mult mai rezistente.

Vâltori private au fost amenjate în tot județul, la Cetate dar și pe Valea Bârgăului nu puțini fiind bistrițenii care preferă să își curețe covoarele și chiar hainele groase în aceste “mașini de spălat primitive”. Localnicii care folosesc această metodă de a spăla spun că această tehnică veche o depășește cu mult pe cea a curățătoriilor moderne.

Pentru o cergă sau o haină prețul pleacă de la 5 lei/bucată iar pentru un covor bistrițenii care apelează la mașinile de spălat primitive plătesc 15 lei.