Deşi le lipseşte unul dintre cele mai importate simţuri, nevăzătorii sunt mai mult decât oamenii obişnuiţi.

Pentru a-i sprijini pe cei care nu văd, Filiala Judeţeană a Nevăzătorilor Bistriţa-Năsăud a cerut bani de la primărie prin proiectul „Acces la educaţie”. Şi a primit.

Cu cei 7200 de lei de la municipalite se vor achiziţiona abecedare pentru începători şi cărţi pentru cei care ştiu deja să citească. Pe lângă acestea, asociaţia are nevoie şi de hârtie specială pentru scris, care se uzează destul de repede.

„Învăţăm copiii să scrie şi să citească în alfabetul Braille cât şi iniţierea lor pe calculator. Şi nevăzătorii pot să lucreze pe calculator, folosind acea voce sintetică care citeşte de pe monitor”, a explicat preşedintele Filialei Judeţene a Nevăzătorilor Bistriţa-Năsăud, Iacob Pop.

Hârtia pentru scris este adusă din import, iar costurile sunt destul de ridicate.

„Abecedarele şi cărţile se consumă mai repede decât cărţile obişnuite deoarece se apasă pe acele punte, iar cei copiii şi tinerii nu mai simt literele formate din combinaţia de puncte”, a mai precizat Iacob Pop.

De aceste materiale se bucură opt copii şi trei adulţi care frecventează asociaţia din Bistriţa. Cu modestie, Iacob Pop a recunoscut că nu a cerut mai mulţi bani de la primărie pentru ca şi ceilelalţi să primească finanţare.

Preşedintele Filialei Judeţene a Asociaţiei Nevăzătorilor spune că deşi punctele folosite în alfabetul Braille sunt destul de fine, acestea sunt simţite uşor de către nevăzători pentru că deşi nu văd, celelalte simţuri sunt foarte dezvolatate, în special cel tactil.

Dintr-o combinaţie de şase puncte, trei pe coloana din stânga şi trei pe coloana din dreapta, nevăzătorii formează cifre şi litere, astfel că, deşi pare greu de imaginat, degetele acestora percep fiecare punct.

Asociaţia beneficiază şi de sprjinul a 13 voluntari, care sunt solicitaţi să intervină când este nevoie.