O cruce de gheaţă de aproape 4 metri a început să prindă contur în curtea Mănăstirii de la Piatra Fântânele. „De vreo 6, 7 ani obişnuim şi noi să cioplim o cruce de gheaţă, aşa cum se face în multe alte locuri în care există condiţii meteorologice favorabile. Nu se va sfinţi crucea de gheaţă propriu zis – ci se va sfinţi Agheasma Mare în faţa crucii de gheaţă, în dimineaţa de Bobotează” a precizat părintele duhovnic Gavril Horţ.

Gheaţa este procurată, de regulă, chiar din localitate, din iazul unui localnic, după care este tăiată în câteva blocuri care ulterior sunt asamblate în forma crucii. Pentru a fi trainic îmbinată, crucea va fi udată cu apă şi lăsată din nou să „o prindă frigul”.

În faţa crucii de gheaţă va fi oficiată slujba din dimineaţa Bobotezei şi va fi sfinţită apa (numită şi Agheasma Mare) care va fi distribuită apoi credincioşilor, după liturghie.

Biserica Ortodoxă celebrează duminică botezul lui Iisus în râul Iordan de către proorocul Ioan Botezătorul, iar în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului aminteşte de vizita magilor la Pruncul Iisus.

Boboteaza a primit şi numele de sărbătoarea luminilor, pentru că prin contactul cu apa sfinţită creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, “prin înnoirea Duhului Sfânt”, botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi a primirii în Biserică.

Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza are şi trăsături de mare sărbătoare populară predominată de practicile de purificare prin stropire cu Agheasma Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor şi lacurilor, împuşcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, a vitelor şi a gospodăriilor.

De Bobotează se crede că se deschide cerul iar animalele vorbesc şi că oamenii, în ofensiva împotriva spiritelor rele, sunt ajutaţi de lupi – singurii care văd aceste spirite, le aleargă şi le sfâşie cu dinţii.

Foto Arhivă