Eşti martor la un eveniment care poate deveni o ştire? Sună-ne sau trimite un mesaj pe Whatsapp la 0728237215! | Ai filmat sau fotografiat o situaţie inedită care poate deveni o ştire? Trimite un e-mail pe adresa: redactia@bistriteanul.ro |

RECOMANDĂRI
Casa Cu Bere, Italtextil, IMP România și Central Motors fac angajări! Alte locuri de muncă disponibile:
FOTO/VIDEO - Și-a salvat camarazii de la moarte, în Afganistan, iar acum își pune din nou viața în pericol pentru a-și face bine fiul
EXCELENT: Diana Spătărescu, elevă în clasa a XI-a la Infoel, a câștigat Premiul Gopo – echivalentul Oscarurilor românești
FOTO - Organizația Off-Road Năsăud, la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc: «Am primit mai mult decât am dăruit»
FOTO/VIDEO - INEDIT! Vă e dor de roșiile din grădina bunicilor? Vă ajută un liceu din Bistrița
FOTO: Descoperă tendințele sezonului în noua colecție Sense SS 2018!
Două prietene impresionează creând evenimente de poveste. Au atâta imaginație că nu se repetă vreodată…
BISTRIȚA / VIDEO: Epilare facială definitivă prin electroliză la Salon La Belle Femme

  43 vizitatori online


REDACȚIA:
Tel: 0728-237 215
Fax: 0363-814306
Email: redactia@bistriteanul.ro
whatsapp icon0728-237 215
Redactor Șef - Raluca Nechiti
PUBLICITATE
publicitate@bistriteanul.ro
Mobil: 0754-777.536
JURIDIC
Redacția beneficiază de serviciile Cabinetului de avocatură ARIS CUPȘA, Bistrița, Baba Novac, nr 9, tel 0742-766078, fax 0263-210015



Crin Triandafil Theodorescu: ...Absurda şi frumoasa dragoste de ţară...

01/12/2013 10:12:15  
Unde ţi-e bine, acolo e patria ta. Asta ar explica, dintr-o trăsătură, pasiunea unora de a se transporta înspre confort, cu mamă, limbă, serviciu şi domiciliu cu tot. Două milioane de români şi-au mutat patria în binele unui nivel de trai ridicat. Dar dacă patria e binele, de ce se întorc acasă, de sărbători luându-şi cu asalt propria ţară...?

Nu mi-e clar, nici la anii mei, ce e patria asta. Să fie spaţiul în sine, teritorialitatea statală a unei respiraţii etnice, ar fi prea simplu. Şi contrazis de istorie. Evreii şi-au purtat, două mii de ani, ţara în inimi. Patria lor nu mai avea contur material, ci doar proiecţie ideatică. Şi au trăit cu această proiecţie până când, din îngăduinţa cerului, ţara lor a recăpătat valoare funciară.

Dac-ar fi aşa, cea mai simplă analogie a patriei ar fi trupul. Poţi pierde un deget, un braţ chiar. Poţi renunţa, sau silit să renunţi, la un rinichi, la un plămân. Cum am pierdut noi Basarabia, pusă pe cruce la o răscruce de istorie. Dar România a supravieţuit. Şi s-a ridicat în picioare, privind spre orizont. Basarabia a fost, este, un braţ. Un ochi de lumină, întors spre trecut. Gemătul din mormânt al Binecredinciosului Ştefan.

Dar inima, care o fi inima ţării mele de pământ? Fără care parte din geografia tricoloră patria mea încetează să respire singură? Mi-e imposibil să răspund.

Istoricii susţin că ideea de „patrie de pământ” e foarte tânără. Că înainte de secolul XX, când statalitatea a devenit predominant naţională, patria era habitatul cald, amniotic, al limbii materne. Şi, pe undeva, e multă dreptate aici. Un bun amic, emigrat în Canada, mi-a trimis într-o noapte un email disperat: „Crin, de azi eu nu mai sunt român!”/ „De ce, ce s-a întâmplat, ai renunţat la cetăţenia română?”/”Nu... dar am visat în franceză!”

Îţi pierzi patria concomitent cu limba. Când îţi îmbrăţişezi copilul şi îi cânţi în engleză să adoarmă, când povesteşti soţiei despre bunicii tăi în greacă, ori când te trezeşti în lacrimi că l-ai visat pe tata şi primele cuvinte care ţi se scurg pe limbă nu sunt în română, s-a terminat. Eşti apatrid, rezident în tranzit, meteorit ardent în drum spre altă planetă.

Dar nu poate fi doar atât. Pentru că limba nu e un templu de marmură, lustruit şi inaugurat. E un organism viu, labil, adaptabil. Dacă citiţi relatările bizantine despre primele cuvinte în limba română, sunt cam greu de înţeles, cuvintele alea rădăcinoase. Ori scrisoarea lui Neacşu, primul document în limba română... "I pak dau ştire domniei tale ză turcii..." Sună scorţos, ca un carton frecat de perete. Dac-aş vrea să fiu sinistru, v-aş propune să vi-l imaginaţi pe Neacşu ăsta ascultând o declaraţie de presă: „Aşteptăm feedbackul inerent din arealul bancar de resort” ...bietul Neacşu.

Dacă nu e (doar) teritoriu, şi nu e (doar) limbă, patria asta, ce-o fi? Că trebuie musai să fie ceva, de vreme ce are o zi.

Există suspiciuni, vechi şi argumentate bibliografic, că patria ar fi binele. Ştiţi dictonul: Ubi patria, ibi bene. Unde ţi-e bine, acolo e patria ta. Asta ar explica, dintr-o trăsătură, pasiunea unora de a se transporta înspre confort, cu mamă, limbă, serviciu şi domiciliu cu tot. Două milioane de români şi-au mutat patria în binele unui nivel de trai ridicat. Dar dacă patria e binele, de ce se întorc acasă, de sărbători, sufocând frontierele, luându-şi cu asalt propria ţară, ca pe un rai pământean? Dacă binele e patria, de ce plânge la telefon Oana, sora mea din Canada, proprietară de bine material, implorându-mă să o aduc acasă, dacă va fi să moară, şi să o îngrop în ţara mea? Ce nu-i bun acolo, dacă bun e totul?

Poate că patria e toate acestea la un loc. Dorul după Paradisul ceresc, cântat de inimă, în gama limbii materne şi în cromatică tricoloră.

Patria e emoţia. Pe care am simţit-o, până în ochi, când am văzut, în Turcia, un drapel românesc pe un parbriz.

Emoţia pe care o aveam, în grădiniţă, când ne apucam să desenăm cu creta: o linia albastră, o linie galbenă, o linie roşie.

Emoţia pe care am avut-o când mi-am surprins copilul ascultând, pe youtube, „Tăticul meu e la război”, în timp ce lacrimile îi plesneau pe tastatură.

Nu mi-e clar, la anii mei, ce e patria asta. Dar mi-e clar că de pe biserica şi casa mea nu vor lipsi, niciodată, drapelele ţării mele.

La mulţi ani, ţara mea desculţă ca Hristos.

Te iubesc.

 

Crin Triandafil Theodorescu

6345 vizualizari


loading...


404 Not Found

Server Error

404

Page Not Found

This page either doesn't exist, or it moved somewhere else.


That's what you can do




Avertisment:
Introducerea comentariilor la articol este posibilă doar autentificat cu contul de FaceBook. Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate pe site.

NOTĂ: Bistrițeanul.ro vă roagă să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse cititorilor care au postat un comentariu sau persoanelor despre care se scrie în articol, se va sancționa prin cenzurarea partială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta comentarii.


CAUTARE
STIRILE DE AZI

Publicitate
Certificat Web Certificat Web RSS - Ia stiri de aici Aboneaza-te la FeedBurner
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Bistriteanul.Ro.
© Copyright 2008 - 2024 Bistrițeanul.ro