În urmă cu mulţi ani saşii transilvăneni obişnuiau ca în zilele dinaintea sărbătorilor pascale, imediat după ce încondeiau ouăle să împodobească un copac din curte sau un buchet de crenguţe cu câteva ouă. Acest obicei era respectat cu sfinţenie în secolul trecut şi cei mai încântaţi de această tradiţie erau copiii.
Din păcate, puţini sunt cei care astăzi mai împodobesc pomul de Paşte. Acest obicei foarte vechi nu a fost preluat de români, saşii şi o parte dintre maghiari fiind singurii care au grijă să nu uite datinile pe care le-au moştenit de la strămoşii lor.
Saşii numesc pomul împodobit cu ouă Osterstrauss, care în traducere liberă înseamnă buchet de Paşte. Crenguţele pe care se puneau ouă erau de la arbustul ornamentar forsythia. Acestea erau legate cu panglică colorată şi mai apoi erau puse ouăle încondeiate.
În anii în care Pastele cade foarte devreme calendaristic, sau natura este mai leneşă şi nu apucă să înflorească crenguţele de forsythia, saşii aveau metode de a le forţa: le culegeau cu o săptămână mai repede şi le puneau lângă sobe, la caldură, pentru a înflori.
Bistriţenii au putut admira tradiţionalii pomi împodobiţi pentru Paşte de saşi la târgurile organizate înaintea sărbătorilor pascale. La Ostermarkt comercianţii saşi au expus de mai multe ori astfel de pomi.