Firma Iridex care se ocupa cu construirea gropii ecologice de gunoi de la Tarpiu a fost amendata cu 30.000 de lei de inspctorii de la Garda de Mediu. Asta pentru ca au inceput sa puna in groapa argila adusa de la Dumitra fara a avea autorizatie de la Agentia de Protectie a Mediului.

Lucrarile la groapa ecologica de la Tarpiu au inceput anul trecut, firma care a castigat licitatia pentru constructia noii gropi fiind Iridex. Valoarea totala a proiectului este de apoximativ 155 de milione de lei. In acesti bani a fost inclus si studiul de fezabilitate. La data la care a fost realizat acest studiu proiectantii au sustinut ca terenul pe care urma sa se faca groapa de gunoi de la Tarpiu este bun si ca nu vor fi probleme.

Lucrarile au inceput, groapa a fost sapata insa cei care executa lucrarea si-au dat acum seama ca de fapt argila care este pe fundul gropii nu este buna. In locul in care a fost sapata groapa au fost descoperite cateva izvoare de apa.

“Argila ce se afla in gropa de gunoi de la Tarpiu nu este buna. Acolo au fost descoperite cateva izvore cu apa, iar cand apa iese la suprafata acea argila se umfla. Trebuia schimbata, trebuia sapat si scoasa toata argila de acolo, pana se ajungea practic la stratul de roca si apoi trebuia adusa alta argila. S-a hotarat ca va fi adusa argila de la Dumitra. Firma care se ocupa de aceste lucrari, de fapt de intreaga lucrare la groapa de gunoi de la Tarpiu, a inceput lucrarile insa fara a avea autorizatie de la Agentia de Protectie a Mediului. Le-am aplicat o amenda in valoare de 30.000 de lei pentru acest lucru” a declarat pentru Bistriteanul.ro seful Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud, Ioan Bors.

Lucrarile la groapa de gunoi de la Tarpiu au inceput in 8 martie 2010 si ar trebui finalizate, conform contractului, in termen de 12 luni. In proiect, pe suprafata de 16,9 hectare sunt cuprinse trei celule de depozitare, statii de epurare, compostare, platforme si drumul de acces.

Fondurile alocate pentru acest proiect se ridica la apoximativ 155 de milioane de lei, 98 la suta din acesti bani reprezentand finantarea neramabursabila din Fondul European de Dezvoltare Regionala si de la Bugetul de Stat, iar restul de 2 la suta sunt acoperiti din bugetele locale.