Nu toate gazdele sunt însă dispuse să plătească un colind în lei. Pensiile şi salariile mici, dar şi numărul mare al celor care merg la colindat îi determină pe mulţi să resplătească urătorii cu tradiţionalele mere şi nuci sau cu prăjituri.

„Eu ţin minte când eram mic şi mergeam la colindat. Eram foarte mulţi copiii, poate şi 15 într-o trupă. Oamenii ne dădeau mere şi nuci. Aveam o trăistuţă de lână ţesută de bunica mea şi acolo îmi puneam darurile, plata pentru colind. Câteodată adunam aşa multe că abia o mai căram”, a povestit pentru Bistriţeanul.ro învăţătorul Ioan B.

Copiii nu mai vor acum mere şi nuci, ci aşteaptă bani pentru colindul pe care îl cântă. Puţini sunt cei care îşi mai permit să dea bani copiilor.

„La ţară este cel mai dificil pentru că de sărbători se adună foarte mulţi copii. Cum e  vacanţă şi părinţii au concediu vin la şară. Câteodată sunt şi câte 50 de copii care merg la colindat. Nu merg toţi împreună, ci se formează mai multe trupe care iau satul de la un capăt la altul. Când merg la un bătrân care are o pensie mică din care abia trăieşte el omul acela ce să facă. Nu îşi permite să le dea la toţi bani”, a mai povestit învăţătorul.

La oraş însă lucrurile stau puţin altfel. Aici majoritate celor care primesc colindători îi răsplătesc cu bani. Asta şi pentru că numărul celor care bat la uşă şi aduc urări de Crăciun este mult mai mic decât al celor care merg la sate. De obicei colindătorii primesc câte un leu de la fiecare casă, iar cei harnici, după o zi de „muncă”, pot aduna chiar şi 100 de lei.