Greu de spus. Scenariile sunt multe. Ba ca Oltean le-a facut-o baietilor neascultatori si totu-i o strategie sa nu mai mearga cu Rusu la CJ, ba ca nu se mai bucura de sustinerea Bucurestiului, ba ca ar trebui executat chiar el ca sa fie dat drept exemplu "greilor". Numai Dumnezeu stie care e adevarul. Scenarii se mai pot construi o mie.

Pentru mine este trist insa sa constat cat de usor punem sub semnul intrebarii o actiune a institutiilor statului, fie ea si DNA. Adica procurorii aia sunt numai papusari pe care-i trag de sfori unii si altii, mai mici sau mai mari?! De ce trebuie sa le punem actiunea la indoiala atat de usor?! De ce nu putem fi siguri ca-si fac doar treaba?! Pentru ca asta ni s-a sadit in minte, sistematic, de ani buni. Nimeni nu comenteaza in fata lui X sau Y si daca nu taci din gura X te face...Ce te face?! Chiar asa usor o fi sa comanzi institutii si procurori? De ce sa nu ma gandesc ca au si oamenii aia copii si vor sa le dea sansa de a trai intr-o tara normala, ca afara - vorba cantecului…

Cred ca ti se poate lua ceva doar daca ti s-a dat. Ti se ia functia doar daca ti-a fost data, nu castigata. Ti se ia contractul doar daca ti-a fost dat, nu castigat. Restul e cancan. Sau, ma rog, asa vreau sa cred...

Situatia in PD-L BN e astazi nu tensionata, ci teribil de tensionata. Numai prost sa fii sa crezi ca Oltean ar fi regizat totul, si-ar fi pus bomba sub partid in prag de alegeri. Dupa ce ca nu are candidati si abia mai reusea sa stapaneasca talibanii nemultumiti de variantele vehiculate in nominalizari (din afara partidului sau tineri pedelisti fara stralucire), iar sondajele arata deprimant, numai asta-i mai trebuia, iures de la DNA, care sa-i puna sub semnul intrebarii puterea si influenta.

L-am admirat intotdeauna ca animal politic si i-am reprosat de fiecare data ca n-a facut cat ar fi putut sa faca pentru judetul asta. S-a descurcat de minune sa faca bine unui numar restrans de persoane, care i-au intrat in gratii la un moment dat. Pe asta s-a si cladit aura lui de lider in BN. Daca vrea Oltean, se poate. A aratat ca se poate, dar numai daca vrea. De vorbe goale cu ce vrea el pentru judet sunt pline ziarele si inregistrarile.

Il simt acum trist, dezamagit, parca dezorientat si fara cineva cu care sa se sfatuiasca aproape. In garda veche din partid avea oameni cu care se sfatuia, devotati lui si partidului, care chiar credeau la un moment dat ca pot schimba lumea alaturi de el. Au fost alungati cu un zambet crud, pe sub mustata. Dar aveau functii de consolare si au tacut, de frica sa nu le piarda. Mici in partid, dar puternici in afara, unii au schimbat lumea in micul lor areal si pe ei se mai bazeaza partidul astazi. Dar sunt prea putini ca sa schimbe radical ceva.

Oltean a ramas tot mai singur de la un mandat la altul. Si-a adus langa el in preajma alegerilor oameni care i-au tradat apoi increderea si asteptarile si pe cei puternici nu i-a tinut prea mult pe langa, sa nu prinda tupeu si sa-i sara la gat, sa-i zguduie titlul de El Lider Maximo. Iar acum e singur, fara un sfatuitor bun langa. Sincer, nu prea vad cu cine din partid s-ar putea sfatui acum. Nu a crescut pe nimeni in preajma. Nu stiu sa aiba un om de incredere, unul singur. Aparent are multi, practic niciunul. Daca nu i-a desconsiderat ca nu au confirmat sau nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor, sigur i-a indepartat pentru ca au ridicat vocea. Chiar daca unii, atunci cand au ridicat vocea, au spus niste adevaruri pe care n-a vrut sa le auda, iar azi se confirma. Acum parca e prea tarziu. Turma e speriata, oile sunt imprastiate si dezamagite, iar cei care i-au ramas in jur sunt prea slabi pentru a-l ajuta chiar si cu un sfat. Nici curaj nu-i pot da, ca inspira mila si nervi cu atitudinea slugarnica si tematoare ca risca sa-si piarda scaunele de sub fund.

Cel mai mult ma enerveaza cei care au respirat si au trait prin el, s-au rugat la el in fiecare saptamana mai mult ca la Dumnezeu. Nu-i coada la nicio biserica cum e la Oltean cand vine acasa. Multi si-au pus toata speranta si viitorul in bunavointa lui, n-au vrut sa traiasca fara el. Si acum sunt speriati ca vine DNA-ul, vin alegerile si vor ramane fara jucarii, fara scaune, fara bani, fara viitor. Oameni fara caracter. Niciun Arafat printre ei. Cu oameni ca astia nu se poate face politica si nici nu-s sperante de un trai mai bun pentru noi. Si, din pacate, politica e singura care stabileste regulile dupa care vom trai. Ea face legi, ei iau masuri, ei aleg profesionistii care ne schimba viata, in bine sau in rau.

Inca sper ca partidele care fac regulile jocului in Romania se vor reforma cu adevarat si va fi schimbul de generatii, caractere si sisteme de valori, iar viitorul va suna mai bine.

Am trait cu totii 22 de ani in desfrau si dezmat, dar poate a venit vremea sa ne maturizam, sa ne asezam la locurile noastre si sa ne gandim serios la viitorul nostru, la copiii nostri.

In rest, ultrasilor PD-L si celor care au respirat numai prin influenta politica nu pot decat sa le zic: Sa traiti bine! Noi inca mai traim!