Eu nu mă grăbeam oricum, aşa că îl liniştesc că e ok.

El: - E o aglomeraţie de îţi vine să îi omori pe toţi ţăranii. Păi ăştia-s şoferi, bă? Uite la mortăciuni cum conduc! De altfel, nici n-aveau oamenii unde să înainteze, că intersecţiile erau aproape blocate.

Dar deh... taximetristul, dacă avea tanc, probabil se urca peste toţi. Deschid Angry Birds şi încep să mă joc pe telefon că îmi dau seama că o să fie o cursă lungă. Nu îmi iau bine privirea de la drum că taximetristul deschide geamul şi se răsteşte la un poliţist (nu ştiu dacă era de la locală sau nu) ce dirija circulaţia:

 - Hai, bă!!! Cine panseluţa mea te-a pus şi pe tine acolo că nu eşti bun de nimic!!! Închide geamul şi râde, vorbind singur, mândru de el nevoie mare: hăhăhăăă ce proşti îs ăştia. Uite ce meserie au şi ei, şi nici asta nu o fac bine. Oricum poliţistul nu l-a auzit. Era gălăgia destul de mare în trafic. Îmi venea să mă dau jos şi să merg per pedes până la destinaţie, dar era bine că avea aer condiţionat în maşină - asta e considerată o minune când te urci într-un taxi. Mergem mai departe şi la intersecţia de la poliţie rămâne blocat în sensul giratoriu unul cu numere de Spania - număr cu steagul UE și litera E de la España. Taximetristul iar se enervează de face spume. Claxoane, nervi, alea alea... taximetristul dă verdictul final: - Uite, bă, ce proşti is ăştia cu numere de Uniune... conduc ca nişte boi. Eu, puţin uimit şi nedumerit:

 - Ce numere?

- Păi ăsta din faţă noastră cu numere de afară, cum îi zice... de Uniunea Europeană. Toţi din ţara aia îs proşti, ascultă-mă pe mine, că am condus şi pe acolo. În momentul ăla m-am afundat mai tare în jocul meu pe telefon fără să mai bag în seama măcar un cuvânt din ce zice el...

N-or fi toţi taximetriştii aşa, dar s-ar putea să dau eu peste toți meltenii şi needucaţii din Bistrița, oricât de puţini ar fi ei și oriunde s-ar ascunde.