De Paste, in Bistrita-Nasaud, se pastreaza inca un obicei vechi, care aduce veselie tuturor. Este vorba de udatul cu parfum, obicei inspirat de sasi si maghiari si continuat si astazi, atat la sat, cat si la oras.
Obiceiul udatului (stropitului) in cea de-a doua zi de Paste a fost adus in Evul Mediu de sasii din zona Sibiului. De aici, el s-a raspandit in toate zonele locuite de germani.
Apoi, traditia a fost preluata de maghiarii lutherani, iar mai tarziu s-a raspandit in toate comunitatile maghiarofone, indiferent de religie. In cele din urma, el a fost adoptat si de romani.
Pe vremuri, baietii mergeau in grup la stropit in functie de varsta si le “udau” pe fetele de maritat ori pe tinerele sotii cu parfum si le urau sa nu se “ofileasca”. Ei rosteau o urare in versuri, in care tinerele erau asemuite florilor.
Stropitorii erau rasplatiti cu oua rosii, cozonac, vin si tuica, fiind invitati cel mai adesea si la masa, unde erau serviti cu friptura de miel ori cu sarmale.
Dupa-amiaza avea loc un bal la care participa intreaga comunitate. Chiar si acum, dupa atatia ani, obiceiul este inca pastrat in majoritatea localitatilor din Transilvania, stropitul cu apa (parfum), fiind considerat un act de purificare, de crestere, de sanatate si fertilitate.
.jpg)
0728-237 215
