Un bucureștean câștigă cât 1,9 bistrițeni, produsul intern brut (celebrul PIB) pe capul fiecărui bucureștean este cât cel de pe capul a fix trei bistrițeni, iar șansa de a fi șomer a unui  bucureștean este de 2,6 ori mai mică decât a bistrițeanului nostru.

Prognozele de viitor nu sunt nici ele cu mult mai încurajatoare. Dar pentru că în tot răul e și un bine, decalajele între noi și clujeni nu sunt nici pe departe atât de mari. Un clujean câștigă cât un bistrițean și un sfert. PIB-ul de pe capul celui din Cluj este cât al unui bistrițean și jumătate, iar șansa clujeanului de a rămâne șomer este cu 30% mai mică decât a bistrițeanului. Când te gândești că numele săsesc al Transilvaniei vine de la cele șapte cetăți (Bistrița fiind la loc de cinste),  printre care nu erau menționate nici Clujul, nici Bucureștiul, parcă-ți vine să te gândești la cum ar fi arătat aceste cifre, dacă rămâneam luxemburghezi.

Până una alta, maneliștii și lupoaica sunt înaintea struțului cu potcoavă în gură. Să sperăm că nu pentru foarte multă vreme.