Proiectele orasului si judetului ajung pe masa consilierilor pentru a le aproba sau respinge prin vot politic, in general. Doar ca inainte trebuie sa treaca prin comisii specializate pentru a fi analizat fiecare aspect in parte. Cel putin asa ar trebui sa se intample, conform legii. Avem insa doua cazuri distincte.

Primul il intalnim in Consiliul Local Bistrita, unde sedintele se anunta din timp, se organizeaza comisii, consilierii opozitiei si cei ai puterii au ocazia sa se contreze, sa-si spuna punctele de vedere mai mult sau putin „digerate”de ceilalti. Uneori, daca au si subiect, sunt capabili sa se intinda pana la miezul noptii, cum a fost in cazul Centurii Ocolitoare a Bistritei, care numai nu reusea sa ocoleasca orasul. Practic, exista comunicare, avem democratie! Nu lipsesc din peisaj nici laudele sau acuzele la adresa „conducatorului”, in prezent Cretu Ovidiu, cum ca face tot cum il taie capul, fara a avea argumente concrete de sustinere a vreunei idei Wonderlandiene, sa zicem. Dar important este ca cei numiti consilieri, platiti si aflati in acea functie pentru a pune umarul la obiectivele orasului au un cuvant de spus, nu doar mana de ridicat. Li se ofera asadar ocazia, doar vointa si cunostinta de cauza sa mai fie.

Al doilea caz il avem la Consiliul Judetean, unde de obicei e cu „spectacol” la mai toate sedintele, ordinare sau extra(ordinare). Nu am inteles niciodata de ce presedintele in functie, in prezent Rusu Liviu, sustine ca nu tolereaza mascarada si circul in institutia pe care o conduce, cand chiar domnia sa provoaca. Sa anunti consilierii ( ai opozitiei) de organizarea unei sedinte cu mai putin de o ora inainte, nu ai cum sa nu te astepti la circ, fie ca e vorba de impartitul banilor sau de orice alt proiect care trebuie „musai” sa treaca. Iti aduci automat circul in mijlocul ograzii, plus „magna cum laude”: dictator, nerusinat!

Despre dezbaterile pe comisii, ce sa mai vorbim, ca tind sa devina istorie! Aici nu mai exista discutii normale pro si contra, in schimb sunt frecvente injuraturile ca la usa cortului, iar un grup de „roboti” portocalii abia asteapta sa termine miscarea bratelor si sa plece.

La Bistrita avem asadar doua situatii identice ca si format, in care democratia e permisa sau nu. Sa nu judecam comportamentul „conducatorilor” pentru ca sunt capabili sa o faca ei singuri. Scopul ramane insa acelasi: succesul! Pentru un anume proiect, pentru „felierea” bugetului dupa placul fiecaruia, pentru bunastarea unora...Oare si a orasului si judetului?