Odata cu incalzirea vremii bistritenii incep sa faca curetenia de primavara. Unii prin case, altii prin curtii, iar altii prin incendierea voluntara a terenurilor agricole. Doar ca multi dintre ei nu stiu ca prin incendierea terenurilor agricole pot sa produca adevarate dezastre.

Zilele trecute, Ioan V., in varsta de 52 de ani, din localitatea Matei a produs pagube materiale de 20.000 lei dupa ce a dat foc unei pasuni si a incendiat un cort militar, un aragaz si un autoturism.

Reprezentantii Administratiei pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud transmit ca focul nu curata terenul agricol ci il distruge si mai mult.

"Focul nu curata terenul agricol, cum cred unii, ci il distruge. Aceasta practica de sezon are efecte dezastruoase atat pentru terenurile agricole, pentru suprafetele impadurite si pentru locuintele invecinate cat si pentru habitatele naturale, pentru flora si fauna salbatica specifica. Totodata este deteriorata calitatea aerului, prin arderea miristilor se degaja dioxid de carbon si protoxid de azot, poluanti implicati in efectul de sera care duce la modificarile climatice tot mai evidente pe plan mondial. De asemenea, arderea miristilor duce la saracirea solului", s-a aratat intr-un comunicat remis presei de catre reprezentantii Administratiei pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud.

Conform legii, arderea miristilor sau a resturilor vegetale este strict interzisa.

Bistritenii care incalca aceasta lege risca sa scoata bani multi pentru a plati amenzile.

Persoanele fizice pot primi amenzi cuprinse intre 3000 si 6000 de lei, iar cele juridice risca sa fie sanctionate cu amenzi cuprinse intre 25.000 si 50.000 lei.

In ultima luna angajatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bistrita-Nasaud au intervenit pentru stingerea a 44 de incendii de vegetatie uscata.