A urmat cursurile Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti şi începând cu anul 2010 îşi desfăşoară activitatea în cadrul Poliţiei Oraşului Năsăud, pe linie de cercetare penală.

"Pot spune că mi-am dorit să devin poliţist încă din copilărie, respectiv de la momentul în care am început să mă gândesc la ce voi deveni “ când voi fi mare”. Sub îndrumarea şi sprijinul familiei am reuşit să ajung acolo unde mi-am dorit, respectiv student al “ Academiei de poliţie” şi mai apoi ofiţer în Poliţia Română.

În ceea ce priveşte muzica, am luat chitara în mână pentru prima dată în jurul vârstei de 13 ani şi am învăţat primele acorduri de la tatăl meu, care ocazional, pentru propria plăcere, mai fredona câte o melodie, de la el preluând în mare parte dragostea pentru tot ceea ce înseamnă muzica bună. Cu toate acestea, nu am perseverat în această activitate până în jurul vârstei de 15 ani când, după ce am participat la o tabără organizată în oraşul Târgu-Lăpuş, am cunoscut un tânăr care cânta foarte bine la chitară. Am văzut că era mai mereu în centrul atenţiei cu cântecele pe care le cânta şi reuşea să creeze prin muzica sa o atmosferă în cadrul căreia toată lumea se simţea excepţional.

A studiat chitara, după care a înfiinţat la liceul la care învăţa o trupă de muzică uşoară şi a început să cânte la diferitele activităţi culturale ce aveau loc în cadrul liceului în care a continuat astfel până în clasa a 12- a, fiind prima formaţie a Colegiului Naţional “George Coşbuc” Năsăud care a susţinut concerte în aer liber cu ocazia desfăşurării “Maialului Elevilor Năsăudeni”.

"În cadrul Academiei de poliţie m-am integrat repede din punct de vedere cultural, fiind “adoptat” cu uşurinţă de formaţia academiei, denumită ,,Grupa de Intervenţie”, alături de care am participat la festivalele anuale ce se organizau în cadrul ministerului, între unităţile de învăţământ aparţinând M.A.I., la secţiunile folk şi muzică uşoară, unde am obţinut de fiecare dată locurile 1 şi 2, respectiv Marele Premiu.

Odată cu absolvirea Academiei, fiecare membru al formaţiei a luat-o pe drumul său, pentru a începe o carieră în meseria de poliţist. Eu personal, m-am dedicat trup şi suflet acestei meserii şi uniformei pe care o port cu drag în fiecare zi, în încercarea de a onora însemnele distinctive care întregesc această ţinută, declară Alexandru Ionaşc. Totodată, nu am putut renunţa la trăirea ce mi-o oferă muzica şi scena şi am continuat, căutând în Năsăud, reminescenţele formaţiei “Şoapte” care cândva bucura cu muzica sa elevii din Năsăud. Am găsit unul din membrii acesteia şi alături de el am început un nou proiect muzical, găsind noi membrii talentaţi în ale muzicii, alături de care am format trupa REEA.”

,,În vara anului 2013 am decis să particip la concursul de talente muzicale X Factor. Mi-am dorit să văd nivelul la care mă aflu din punct de vedere muzical şi, totodată, m-am gândit că ar fi un bun prilej de promovare a persoanei mele ca şi artist. 
Laudele primite de la artişti precum Delia sau Dan Bittman au însemnat foarte mult pentru mine şi nu au făcut decât să mă facă să îmi doresc să continui şi să progresez şi mai mult în muzică.
Am avut emoţii mult mai mari decât mă aşteptam pe scenă, şi asta nu datorită publicului prezent în sală, cu care sunt obişnuit, ci datorită faptului că în acel moment am conştientizat că sunt reprezentantul Poliţiei Române şi că trebuie să îmi fac colegii din toată ţara mândrii de mine.
Am dorit să arăt şi latura umană a poliţiei, nu doar cea vizibilă din exterior, respectiv cea de om al legii şi atât, aşa cum suntem greşit percepuţi de mulţi. Cred că am reuşit acest lucru. Sunt un ofiţer care lucrează în operativ şi care va aplica cu fermitate legea ori de câte ori este nevoie, dar care în timpul liber îşi afişează şi latura artistică, fără a renunţa însă la demnitatea pe care uniforma o impune. 
A fost o experienţă frumoasă şi de neuitat!
Să nu uităm şi de faptul că am rămas cunoscut ca şi “ Poliţistul din echipa Deliei“ (zâmbeşte).

,,Dacă ar fi să aleg între muzică şi ceea ce înseamnă munca de poliţie, nu cred că aş găsi vreodată elementele definitorii care să facă diferenţa între cele două şi care ar putea să mă facă să aleg. Consider faptul că acestea se îmbină perfect şi formează un perpetuum mobile care mă face să merg înainte atât din punct de vedere social, cât şi profesional, indiferent de obstacolele pe care viaţa le scoate înainte.”

Biroul de presă al IPJ