Multe legi sunt în România și puține neperfectibile, însă cele care vizează protecția persoanelor cu dizabilități și a celor cu tulburări din spectrul autist, sunt prea puțin cunoscute de către părinți. Puși în situația de a-și încadra copiii cu autism într-un grad de handicap, părinții au fost ani la rând umiliți pe mai multe planuri.
Puși în situația de a-și încadra copiii cu autism într-un grad de handicap pentru a beneficia de sprijinul simbolic oferit de stat, părinții au fost ani la rând umiliți pe mai multe planuri.
Înainte de anul 2013, adulții cu autism nu existau în România, ei fiind automat încadrați la boli psihice severe odată de împlineau 18 ani.
O schimbare semnificativă s-a produs odată cu apariția Ordinului 692 din 23 mai 2013 care a modificat o anexă din Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.
Astfel, noul ordin care modifică vechiul ordin a recunoscut în România existența adulților cu tulburare din spectru autist, într-un articol separat, astfel:
1.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:
— interacţiune socială;
— limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială;
— joc imaginativ sau simbolic.
Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.
O victorie a Federației pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist.
Deci Statul Român a recunoscut că tulburarea de spectru autist la copii se menține la vârsta adultă, fără a transforma acei copii în persoane suferind de schizofrenie sau alte tulburări psihice cum se întâmpla înainte. Și a dispus încadrarea în diferite grade în funcție de nivelul socializării, al limbajului și a deprinderilor de autoservire, astfel:
-
foto criterii adulti
-
foto parametri adulti
Și în cazul copiilor cu autism lucrurile s-au îmbunătățit din punct de vedere al legislației, în sensul în care în 2012 a apărut Ordinul 2260, din 17 august 2012 , un ordin care modifică Ordinul nr. 725/12.709/2002, privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora. Noul ordin modifică criteriile de încadrare anterioare datorită cărora copiii cu tulburări din spectrul autist nu beneficiau de însoțitor personal decât dacă prezentau un retard mintal moderat sau sever, prevederi care au creat multe practici dubioase și obligau psihologii din cadrul Comisiilor de încadrare să acorde un IQ cât mai mic unor copii care aveau autism, dar nu retard mintal, doar pentru a îndeplini criteriile de încadrare în gradul de handicap sever și a beneficia de un asistent personal fără de care NICI UN copil cu autism nu poate funcționa la vârstă mică. Nu pentru că ar avea un retard cognitiv, ci pentru că are autism, o tulburare însoțită de stereotipii, disfuncții perceptive multiple, și care îi perturbă atât limbajul cât și socializarea în cel mai bun caz. În cel mai rău, toate ariile de dezvoltare sunt sever afectate.
Noul ordin schimbă macazul spunând:
Art. 1
1. La anexa nr. 1, al treilea paragraf va avea urmatorul cuprins: "Identificarea si aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a functionarii, dizabilitatii si sanatatii, versiunea pentru copii si tineri, adoptata de Organizatia Mondiala a Sanatatii in anul 2007."
2. La anexa nr. 2 punctul I, la titlul "Tulburari psihice", litera b) va avea urmatorul cuprins: "b) tulburarile pervazive de dezvoltare/tulburarile de spectru autist: autismul infantil, autismul atipic, sindromul Rhett, alta tulburare de dezintegrare a copilariei, hiperactivitate asociata cu o intarziere mintala si miscari stereotipe, sindromul Asperger, alte tulburari invadante ale dezvoltarii, tulburari invadante ale dezvoltarii fara precizare, in raport cu gradul de afectare a functionarii globale, pot fi incadrate in diferite grade de handicap, astfel:
Criterii medicale (conform ICD 10)
Prezenţa a minimum două dintre următoarele criterii, din care criteriul «Socializare» este obligatoriu:
Cu alte cuvinte, în evaluarea gradului de handicap acordat copiilor cu tulburări din spectrul autist se va ține cont de socializare, limbaj, autoservire și motricitate, scutind astfel copiii cu autism de nedreptatea de a încasa un IQ 25 irelevant, pe o foaie de consultație, doar pentru a beneficia de asistent personal.
Din păcate, unele comisii de încadrare continuă să omită existența acestui ordin. De altfel, el lipsește și de pe site-ul ANPH.