Desi pare greu de crezut, un copilas de doar cinci ani si jumatate din Bistrita primeste lunar un ajutor de handicap de doar 91 de lei, la care se adauga si o alocatie de 84 de lei. Micutul este diagnosticat cu leziune cerebrala hipoxica, boala cu care s-a ales din cauza unui sistem medical defectuos.
Drama familiei Pop din Bistrita a inceput in urma cu cinci ani si jumatate, cand a aparut pe lume primul lor copil, Attila Ervin. Desi mama micutului a mers lunar la medic pentru a vedea cum evolueaza sarcina si toate lucrurile pareau a fi in regula, imediat dupa ce a nascut, totul s-a schimbat.
“Medicul cu care trebuia sa nasc nu a fost de gasit in acea zi, asa ca am fost ajutata de moasa. Asistentele si medicul de garda nu i-au oxigenat copilului meu creierul si dupa doua zile m-au trimis la Cluj, spunandu-mi ca micutul are probleme. Aici a fost diagnosticat cu leziune cerebrala hipoxica. Nu i-am dat in judecata atunci pe cei de la Spitalul Judetean Bistrita-Nasaud unde am nascut, iar acum e tarziu, bani nu avem....Attila are cinci ani si jumatate, insa nu poate merge, nu vorbeste...” ne spune cu tristete in glas Anamaria Pop, mama copilului.
“De la sase saptamani, am mers cu copilul in Ungaria la tratamente, unde am stat prima data o luna si jumatate. De-a lungul timpului am fost de mai multe ori acolo, insa Attila nu si-a revenit. Drumurile si tratamentele ne-au costat foarte mult, am vandut o casa la tara, ne-au ajutat si oameni cu suflet mare, am facut tot ce am putut. Acum il ducem de patru ori pe zi la gimnastica aici in Bistrita, asa ne-au recomandat medicii. E trist sa-ti vezi copilul asa, insa speram ca isi va reveni partial cu timpul”.
Si cum un lucru rau nu vine niciodata singur, daca pana in luna iunie mama micutului primea lunar 534 de lei drept salariu de asistent personal, incepand cu data de 1 iulie, acesta a scazut la 360 de lei.
“Mi-a scazut salariul deoarece asistentii personali sunt bugetari. Sotul meu castiga circa 900 de lei lunar, iar statul ne ajuta cu 175 de lei pe luna - 84 alocatia copilului si 91 ajutorul de handicap. Eu nu pot munci, trebuie sa am grija de el...”, povesteste trista Anamaria Pop. Chiar daca si-ar gasi un serviciu bine platit, nimeni nu este tentat sa aiba grija de Attila, salariul asistentului personal fiind mai mic decat ajutorul de somaj.
Din pacate, acest caz nu este unic in judetul nostru. Sunt zeci de astfel de situatii si nimeni nu face nimic pentru a ajuta aceste familii, condamnate la suferinta din cauza unor cadre medicale care nu-si fac meseria pentru care sunt platite si a unui Guvern care a taiat din banii tuturor, fara sa se gandesca la consecinte...
.jpg)
0728-237 215
