În data de 28 februarie 1933, Regele Carol al II-lea semna Înaltul Decret Regal nr. 468, prin care se aproba „Regulamentul de Funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”. Scopul acestuia era acela de a „limita efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resursele teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”. Acest moment este considerat a fi data de naştere a Protecţiei Civile în România, Apărarea Pasivă devenind o armă de sine stătătoare. Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi la „apărare civilă” în 1978 şi la „protecţie civilă” în 1996.

Schimbările produse în societatea românească în perioada 1996 - 2004 au condus la schimbări şi în domeniul protecţiei civile, prin elaborarea Legii nr. 481/2004, aflată în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

Din decembrie 2004, misiunile Protecţiei Civile au fost preluate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, având ca obiectiv principal profesionalizarea şi creşterea capacităţilor operative a celor două componente de bază - pompieri şi protecţia civilă - pentru a fi în măsură să ofere o mai bună securitate şi siguranţă cetăţenilor şi comunităţilor din care fac parte. De la înfiinţare până în prezent, indiferent de apartenenţa la diferite ministere sau denumirile pe care le-a avut, protecţia civilă a rămas o componentă de bază a sistemului securităţii naţionale, destinată prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora, precum şi în scopul asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.

Numită şi ARMA VIEŢII, având ca deviză motto-ul ”CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”, la cei 80 de ani de existenţă, protecţia civilă se prezintă ca o structură flexibilă, capabilă să asigure un climat de încredere şi siguranţă cetăţenilor, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

Organismele militare şi civile ale protecţiei civile şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin, în numeroasele intervenţii în zone de risc, pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate.

Ziua Porţilor Deschise şi Simpozion aniversar

Cu acest prilej, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud organizează o serie de manifestări dedicate aniversării Zilei Protecţiei Civile din România. Premergător acestei zile, cadrele I.S.U. „Bistriţa” au participat la activităţi sportive de tenis de masă şi minifotbal, organizate la nivelul inspectoratului.

Vineri, 1 martie a.c, începând cu ora 10.00, la sediul unităţii din municipiul Bistriţa, Str. Sigmirului, nr. 16, va avea loc un ceremonial militar dedicat acestui eveniment.

De asemenea, în intervalul 11.00-14.00, la sediile subunităţilor de pompieri din judeţ se va organiza „Ziua Porţilor Deschise”, vizitatorilor urmând a le fi prezentate diverse mijloace de intervenţie în cazul unor situaţii de urgenţă, modul de folosire a acestora, exerciţii şi aplicaţii demonstrative.

Vizitatorii vor fi informaţi despre riscurile specifice şi modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă.

COMPARTIMENTUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE