Discursul lui Vasile Sebastian a fost atât de tulburător încât lumea l-a urmărit cu lacrimi în ochi – vrăjită şi convinsă că asistă la un moment magic şi înălţător, iar una dintre cele mai emoţionante mărturii asupra acestui fapt îi aparţine unui alt bistriţean – Liviu Alexa – care şi-l aminteşte şi acum pe profesorul Vasile Sebastian Dâncu, îmbrăcat cool într-o jiletcă de piele şi un tricou de rocker, povestind studenţilor de la Jurnalism, despre necesitatea de a avea cât mai multe perspective ale unui fapt. „Priviţi mereu orice problemă din toate perspectivele posibile. Antrenaţi-vă să învăţaţi cum să faceţi rost de aceste perspective, faceţi din acest joc un clişeu şi veţi fi mai înţelepţi ca jurnalişti, mai umani...”.

„Eu m-am născut a doua oară aici, în această universitate. Tot ceea ce sunt eu în acest moment, intelectual, politic, cultural, ca om, ca dascăl – e produsul acestei universităţi. Această universitate m-a creat şi m-a trimis în lume cu o misiune pe care nu am uitat-o”, spunea ieri Vasile Sebastian Dâncu, în Aula Magna, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, cu prilejul decernării titlului de Doctor Honoris Causa.

Puţini ştiu însă - continuă Liviu Alexa - că acest fiu de ţăran, poet plecat din Runcu Salvei, marele Profesor de azi, unul dintre cei mai iubiţi profesori din România, are în destinul său un detaliu incredibil: i-a fost refuzată intrarea la facultate de cinci ori de comuniştii care se răzbunau astfel pe tatăl lui, care avusese curajul să critice regimul lui Ceauşescu.

„Poate şi prin acest detaliu veţi înţelege mai bine de ce acest domn înalt, cu mustaţa puţin căruntă acum, are un drum, o misiune, poate că ştiind aceste lucruri o să îi înţelegem dârzenia cu care nu renunţă la slovă, la învăţătură, încăpăţânarea tipică de bistriţean care vrea să îi ajute pe studenţi să caute şi să păstreze Lumina…”, mai scrie Liviu Alexa într-un editorial postat pe Ziarul de Cluj.

Finalul este tulburător: acum 5 ani, Liviu Alexa scria despre Vasile Sebastian Dâncu: „E un intelectual rafinat, un povestaş, un om al lumii, un ţăran, un om care a fost şi jos şi sus, un om pe care îl poţi judeca fiindcă a făcut lucruri multe ce pot fi judecate şi apreciate. Dâncu are o cale. Eu nu i-o văd fiindcă acum mi-e somn. El şi-o vede deocamdată doar ca pe o cărare. O cărare dintr-o poiată din Runcu Salvei – reavănă şi umedă de dimineață, pe care pășești cu spatele drept, dar nu-i poţi căta finalul căci soarele dimineții încă orbeşte".

Ieri, ascultând discursul profesorului Dâncu în Universitate, lucrurile s-au limpezit revelator…: „Ei bine, soarele dimineţii e acum sus pe cer, înalt de două suliţe. Nu-mi mai este somn. Sunt treaz de-a binelea şi vă spun că azi l-am văzut în carne, vorbe şi oase, pe viitorul Preşedinte al României..."

Sursa Foto - Vasile Sebastian Dâncu Facebook