Eşti martor la un eveniment care poate deveni o ştire? Sună-ne sau trimite un mesaj pe Whatsapp la 0728237215! | Ai filmat sau fotografiat o situaţie inedită care poate deveni o ştire? Trimite un e-mail pe adresa: redactia@bistriteanul.ro |

RECOMANDĂRI
Casa Cu Bere, Italtextil, IMP România și Central Motors fac angajări! Alte locuri de muncă disponibile:
FOTO/VIDEO - Și-a salvat camarazii de la moarte, în Afganistan, iar acum își pune din nou viața în pericol pentru a-și face bine fiul
EXCELENT: Diana Spătărescu, elevă în clasa a XI-a la Infoel, a câștigat Premiul Gopo – echivalentul Oscarurilor românești
FOTO - Organizația Off-Road Năsăud, la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc: «Am primit mai mult decât am dăruit»
FOTO/VIDEO - INEDIT! Vă e dor de roșiile din grădina bunicilor? Vă ajută un liceu din Bistrița
FOTO: Descoperă tendințele sezonului în noua colecție Sense SS 2018!
Două prietene impresionează creând evenimente de poveste. Au atâta imaginație că nu se repetă vreodată…
BISTRIȚA / VIDEO: Epilare facială definitivă prin electroliză la Salon La Belle Femme

  64 vizitatori online


REDACȚIA:
Tel: 0728-237 215
Fax: 0363-814306
Email: redactia@bistriteanul.ro
whatsapp icon0728-237 215
Redactor Șef - Raluca Nechiti
PUBLICITATE
publicitate@bistriteanul.ro
Mobil: 0754-777.536
JURIDIC
Redacția beneficiază de serviciile Cabinetului de avocatură ARIS CUPȘA, Bistrița, Baba Novac, nr 9, tel 0742-766078, fax 0263-210015



MISTERELE Bistriţei: Pe vremuri, primarul oraşului avea dreptul să-i condamne la moarte pe bistriţeni…

10/04/2016 10:19:31 Ioana BRADEA  
Dacă în zilele noastre soarta oraşului zace în mâinile primarului şi a zeci de consilieri – pe vremuri, Bistriţa era condusă de un jude care se sfătuia cu 12 juraţi. „Mandatul” său se întindea pe un singur an de zile, între Crăciun şi Anul Nou avea de prezentat realizările de peste an şi avea dreptul de a-i condamna la moarte pe nelegiuiţi.

Prin 1310, Voievodul Transilvaniei din acele timpuri, Ladislau Kan, recunoaşte dreptul regelui din dinastia franco-italiană de a stăpâni Rodna, Bistriţa, Clujul şi Dejul. Domeniul Bistriței a intrat astfel în administrarea reginei Elisabeta, soția regelui Carol Robert de Anjou, iar sub protecția sa localitatea obține statutul de oraș, iar în anul 1330, autonomia judiciară – dreptul cetățenilor de a fi judecaţi de judele oraşului.

În anul 1353, orașul primește dreptul de a organiza târgul anual care se ținea începând din 15 august, numit de localnici Bulgiul de Sfântul Bartolomeu – Bistriţa devenind, astfel, un mare centru comercial și meșteșugăresc.

Prestigiul cetăţii trebuia să fie consolidat însă şi prin însemne şi pecete – acordate de Ludovic de Anjou în preajma anului 1366, cu ocazia vizitei întreprinse de rege în zonă. Regele acordă oraşului blazonul prestigioasei sale familii, alcătuit dintr-un scut cu benzi orizontale roşii şi argintii, simbolul regatului său, suprapuse de florile de crin aurite ale casei regale franceze de Anjou. Scutul era completat cu un coif regal încoronat şi ornamentat cu un struț cu potcoavă în cioc.

Legenda medievală a blazonului regăsită în surse franceze, germane şi maghiare, prezintă blazonul ca pe un simbol al forţei, struţul fiind considerat cea mai puternică pasăre care poate să devoreze şi să digere orice.

Bistriţa se numără printre oraşele cu cele mai vechi blazoane din Transilvania şi din România, devenind astfel oraş liber regal: nimeni nu se mai putea amesteca în organizarea oraşului, cetăţenii săi erau liberi să-şi aleagă conducătorii, să fixeze taxele, să susţină procese juridice şi să dea sentinţe capitale.

Între Crăciun şi Anul Nou, judele făcea darea de seamă, prezentând realizările din cursul anului, iar până la Bobotează trebuia să se facă alegeri pentru conducătorii breslelor din oraş şi, apoi, pentru noul jude.

Acesta era ales pentru o perioadă de un an şi cumula toate funcţiile de conducere, fiind conducător politic şi militar. Tot el decidea şi politica comercială a oraşului, iar la investire, judele primea însemnele puterii reprezentate de sigiliul cu stema oraşului și o spadă.

În locul consilierilor locali de astăzi – Bistriţa medievală avea parte la conducerea oraşului de un jude, sfătuit de un consiliu format din 12 juraţi, iar pentru deciziile de interes general se consulta o adunare extinsă, formată din 100 de cetăţeni (centu-virat).

Această structură democratică pentru perioada medievală era organizată după modelul marilor oraşe din Europa – însă în Transilvania acest drept îl deţineau doar şapte oraşe (în germană Siebenburgen): Sibiu, Sighişoara, Braşov, Bistriţa, Mediaş, Sebeş şi Cluj.

Foto: Bistrita de altădatăReconstrucţie [Otto Dahinten] - Poarta Ungurească cu zidul de vest si Poarta Spitalului

Sursa: Cultură şi civilizaţie la Bistriţa

vizualizari


loading...


404 Not Found

Server Error

404

Page Not Found

This page either doesn't exist, or it moved somewhere else.


That's what you can do




Avertisment:
Introducerea comentariilor la articol este posibilă doar autentificat cu contul de FaceBook. Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate pe site.

NOTĂ: Bistrițeanul.ro vă roagă să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse cititorilor care au postat un comentariu sau persoanelor despre care se scrie în articol, se va sancționa prin cenzurarea partială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta comentarii.


CAUTARE
STIRILE DE AZI

Publicitate
Certificat Web Certificat Web RSS - Ia stiri de aici Aboneaza-te la FeedBurner
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Bistriteanul.Ro.
© Copyright 2008 - 2022 Bistrițeanul.ro