Nu doar casele au fost curăţate, primenite, aspirate, bine frecate sau spălate înaintea sărbătorilor de Paşti, ci şi maşinile! Ca nişte iubitori adevăraţi de autoturisme personale, bistriţenii au trecut în număr mare pragul spălătoriilor auto pentru ca şi maşinile lor să întâmpine sărbătorile în curăţenie şi tihnă.

Sâmbăta Mare, ultima zi de post negru: ziua în care se prăznuieşte îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, când se petrec evenimente misterioase şi nevăzute: Iisus coboară în iad, salvează neamul omenesc şi îl scoate din stricăciune. Azi se pregătesc majoritatea bucatelor ce se vor servi la masa de Paşti.

Este ultima vineri din Postul Mare. Este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru salvarea creştinilor. Unii dintre bistriţeni s-au trezit cu noaptea-n cap pentru a-şi mărturisi păcatele. Alţii şi-au arborat la fereastră drapelul din 1 decembrie. Nu face nimic, pe toţi ne iartă Dumnezeu...

O gospodină vigilentă care a dat o raită prin magazine luni, cu două zile înainte de mini-vacanţa de Paşti, a ochit ceva de cumpărat dar şi-a amânat cumpărăturile pentru miercuri, a constatat că în doar două zile, preţul a săltat simţitor. Pentru că doar la noi, înainte de sărbători, în loc să scadă, preţurile scapă total de sub control...

Cine să aibă oare atâta tupeu (curaj e prea mult spus, nu-i aşa?) încât să renunţe la la confortul şi huzurul vieţii de oraş - pentru o viaţă la ţară...? Cui i-ar trece prin minte o asemenea grozăvie: să lase baltă oportunităţile, praful, îmbrânceala, vecinii isterici, cluburile, concertele, librăriile - pentru liniştea seacă de la ţară...?

Lucrurile se precipită la Bistriţa, ca în toate oraşele importante ale lumii: cumpărăturile de Paşti nu sunt puse pe listă, meniul nu e stabilit, devenim agitaţi, curăţenia nu e gata, mallul din Eminescu se înalţă, în ciuda avertismentelor şi a amenzilor, stadionul rămâne nebotezat în prag de sărbători! Imposibil!

„Îmbrăcaţi-vă, aşadar, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora.. După cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii...”

Am supravieţuit onorabil unor zile suficient de colorate şi aglomerate – am alergat, care cât a putut, la crosul care a paralizat ieri circulaţia oraşului până spre prânz, am dansat la Polivalentă, ne-am jucat cu lego la Muzeul Judeţean, am asistat la alegerea unui nou lider al tinerilor PSDişti. Iar săptămâna nu e gata încă!

Dar şi când începe pământul să-şi scuture umerii sau să-şi înfoaie măruntaiele, atunci să te ţii! Se întâmplă o dată la câteva sute sau mii de ani: bolovani uriaşi, de mărimea unei camionete, cântărind zeci de tone, se dislocă şi se prăbuşesc, schimbând cu totul viziunea pe distanţe ample de zeci de metri... Şi nimic nu mai poate fi ca înainte.

Poate aţi remarcat, de două-trei zile au apărut şi la Bistriţa cărăbuşii de mai. Stau tolăniţi pe asfalt, bâzâie în preajma copacilor proaspăt înverziţi şi, fiind mai mari decât o insectă obişnuită, generează ţipete ascuţite printre copiii care ies de la şcoală şi îi găsesc în locurile de joacă.

Un grup de bistriţeni inimoşi s-au declarat public solidari cu angajaţii de la Taxe şi Impozite: vor renunţa la slujba de Paşti, la cumpărăturile de ultim moment şi la curăţenia de vineri dimineaţa, pentru a se îmbulzi să-şi plătească dările către stat şi municipalitate! La schimb, angajaţii Taxelor vor merge să facă de pază la Centrul Turistic!

Bistriţenii s-au născut constructori – ar spune un turist aflat în trecere prin oraşul nostru în care toată lumea se plânge că nu sunt bani, nu avem bani – dar construim într-o veselie...! Şi nu doar că începem să construim de capul nostru, pe unde vor muşchii noştri aprigi, dar avem grijă să ne faultăm şi vecinii.

Aproape toată presa locală s-a inflamat, revoltat, enervat sau pur şi simplu îngrozit de scandalul izbucnit după meciul de fotbal Gloria – CFR. Reacţiile antrenorului Manea au fost subiect de înflăcărate discuţii şi pe terase, între oameni mai mult sau mai puţin avizaţi. Am şi uitat că pe alocuri, s-a sărbătorit Ziua pământului.

Au izbucnit terasele în floare, cam peste tot în oraş, astfel încât, fiţoşii Bistriţei să aibă unde să-şi etaleze ultimele răcnete de ţoale, ultimele brichete, ultimele smart-phone-uri. Cei mai puţini norocoşi se retrag, gratuit, în parcul municipal...

Se rup drumurile judeţului, se construiesc malluri, se plantează mere de aur la intrarea în oraş, se acumulează datorii la salubritate, se fac glume nesărate pe seama poliţiştilor locali şi se jefuiesc bisericile. Copleşiţi, bistriţenii propun: bungee jumping de pe turnul Bisericii Evanghelice!

Un grup de bistriţeni vizionari au de gând să facă senzaţie (sau istorie, tot aia e) în oraşul lor de baştină! Ei au de gând să solicite primarului începerea în regim de urgenţă a studiilor de fezabilitate pentru construirea metroului care să facă legătura între cartierele mărginaşe ale Bistriţei şi viitorul mall din piaţa Mihai Eminescu.

Bannere cu mesaje violente, fumigene şi petarde aruncate pe gazon, urlete şi/sau înjurături, scaune rupte, sticle şi obiecte contondente zvârlite spre jucători şi manageri – respectiv o atmosferă absolut incendiară aseară, la meciul Steaua – Rapid. Suporterii echipelor au fircălit încă o pagină în istoria violenţei româneşti pe stadioanele patriei.

Într-o dimineaţă, o tipă ceva mai ciudată , „lovită la propriu”, de o boală probabil extremă, îi povestea alteia – despre sora ei dintr-o provincie din nordul ţării (să fi fost oare vorba chiar despre Bistriţa? Posibil...), soră ce avea comportament de călugăriţă. Călugăriţele sunt otrăvite încă din copilărie de morbul singurătăţii şi al morţii...

Ce socoteli cu viaţa poţi să închei la 12 ani? Cum să încapă în mintea unui copil decizia de a-şi pune capăt zilelor? Câtă durere o fi simţit trupul lui ca să fie în stare să urce pe coşul de gunoi, să folosească o funie pentru a-şi da drumul în gol, sub un nuc? Şi dacă îl vor salva din nou, cine s-ar putea ocupa de sufletul lui...?

Azi, când lumea sărbătoreşte Ziua internaţională a aviaţiei şi cosmonauticii – Bistriţa demonstrează cu vârf şi îndesat că este şi va rămâne cu capul în nori: asfaltăm străzile cu nisip, atacăm, în stare de ebrietate echipajele Ambulanţei, ne lăsăm loviţi de copite de cai sau lansăm mega-hituri despre Mamaia... Dramatic, ce mai!

Ca în fiecare an, cu ajutorul municipalităţii, bistriţenii mai nevoiaşi vor primi un pacheţel de Paşti cu făină, (suficient pentru un a întocmi un cozonac), orez (pentru tradiţionalul pilaf cu orice), ulei (pentru răbdările prăjite) şi conserve cu carne. Dar măcar vor admira gratuit cele 6 norocoase mere grase şi frumoase...

Conduc smucit, demarează în trombă, trag de volan ca de aluat, trec cu maşina peste străzi când prea repede, când prea încet, îşi parchează automobilul câte un sfert de oră sau se chinuie minute în şir să iasă din parcare... Dacă e adevărat că bărbaţii sunt foarte buni bucătari, de ce n-ar fi şi femeile la fel de buni şoferi? Pentru că...

Am trecut, cu chiu cu vai, peste o duminică suficient de agitată, pasională, răzbunătoare, ameninţătoare, complexată sau colorată cu meschinării de tot felul. Dar acum e luni. E timpul să fim lucizi. Enervant şi cioranian de lucizi!

Au fost arestaţi, bătuţi, torturaţi, ucişi mişeleşte într-o zi de sărbătoare, în Dealul Crucii, aflat între Rebra şi Nepos, cadavrele lor au fost lăsate câteva zile pe marginea drumului, apoi aruncate într-o groapă comună, după care au fost invitaţi la proces, condamnaţi şi somaţi să plătească daune şi cheltuieli de judecată...

Sunt şanse să scăpăm de grija urnelor de vot şi a scandalurilor electorale legate de numărarea eronată a buletinelor de vot: în curând vom vota electronic, după un sistem revoluţionar pus la punct de Liviu Dragnea şi menţionat ieri seară la Bistriţa. Cârcotaşii plusează: vor să voteze direct prin telefon!

Acum, când pământul se năruie sub greutatea apelor, când viiturile ne atacă din toate părţile iar elevii îşi fac singuri dreptate aruncând primii cu piatra, ca-n vremuri de tristă amintire, când poliţiştii îi acuză pe primari de iluminatul stradal defectuos, există, totuşi, şi veşti bune: avem, în sfârşit, dectector de minciuni la Bistriţa!

Şocant! În timp ce noi nu avem muzeografi pentru casele memoriale, îngrijitorii fiind nevoiţi să joace şi rolul de ghid, să-şi „vrăjească” eventual turiştii cu versuri din Coşbuc sau fragmente din Răscoala – capitaliştii de la Antipa dezbat probleme de morală şi se plâng că Ministerul Educaţiei a „interzis” accesul elevilor la expoziţia Human Body.

De la o zi la alta, de ieri până azi, dintr-un spaţiu de joacă al oraşului au dispărut (în mod misterios) scândurile unei bănci. Oamenii sosiţi la faţa locului şi-au dat cu presupusul ore întregi fără să ajungă la vreo concluzie logică. Poate doar poliţia să elucideze, în urma unor prelungi investigaţii, unde au dispărut leţurile...

A fi râmă-i lucru mare, a fi om e o-ntâmplare – vorba celebrului poet anonim! A plouat îndesat în aceste zile la Bistriţa şi, inevitabil, de sub pământuri au răsărit – tiptil dar sigur – râmele...

Există o sumedenie de superstiţii şi obiceiuri legate de cea mai scurtă zi a anului. Se pare că în cele 23 de ore ale zilei de astăzi (din care 10 au trecut deja, slavă Domnului!:), vom avea parte de răutăţi mai scurte, minciuni mai puţine şi o vreme absolut minunată.