Un incident mai puţin obişnuit s-a petrecut azi dimineaţă pe una din străduţele lăturalnice din apropierea Bistriţei! O vacă s-a oprit în mijlocul drumului, imaginându-şi probabil că se află în Delhi, unde acum 3 ani existau cam 40.000 de vaci care ar fi avut dreptul, la o adică, să blocheze intersecţii sau să hoinărească în voie pe autostrăzi...

„Da, doamnă, suntem cu Ceauşescu! Că doar el a construit ţara asta iar ăştia de acum o distrug cu totul!” recunoaşte doamna din pragul portiţei. În spatele ei, chiar pe peretele exterior al casei, ne zâmbeşte – încrezător sau tainic – Ceauşescu însuşi...! Uşor bătut de ploi, uşor decolorat... Dar încă Ceuşescu!

Ce nu ştiu locatarii de pe Trandafirilor, atunci când îl exasperează pe primar cu pretenţiile lor legate de terenul de sport – este că sensul cuvintelor evoluează şi el, dramatic, în funcţie de puterea politică! Dacă ieri era firesc şi normal ca un teren de sport să rămână teren de sport, azi un asemenea fenomen este absurd şi ilogic...!

E luni dimineaţă, Bistriţa zace mohorâtă sub o pătură groasă de nori depresivi – n-o fi cel mai curat oraş în care să-ţi duci existenţa, n-o fi cel mai promiţător oraş din punctul de vedere al locurilor de muncă – dar în alte oraşe oamenii, cu zecile, sunt împuşcaţi în public pentru că se uită la posturi de televiziune interzise prin lege...

Unul dintre bistriţenii noştri preferaţi s-a trezit în această duminică dimineaţă cu dureri de cap şi puseuri de nervozitate în tâmple. “Nu-i destul că ne spiona securitatea din toate poziţiile, că ne ascultau telefoanele non-stop! Aflăm acum că şi Google visează să pună la cale un odios sistem de urmărire...!” se revoltă bistriţeanul scârbit.

Nu doar la Bistriţa, ci şi la Cluj s-au aprins ieri seară sute de lampioane în cinstea Regelui Mihai. Sute de clujeni care nu au reuşit să ajungă la Palatul Elisabeta au înălţat aproape 500 de lampioane în Piaţa Unirii, după cum notează Digi24. Dar nici bistriţenii nu s-au lăsat mai prejos...

Mare sărbătoare astăzi, printre creştinii bistriţeni care îi prăznuiesc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, doi dintre cei mai iubiţi şi mai populari îngeri. Există chiar şi un acatist dedicat acestor arhangheli în care cel care-l citeşte îi “someaz㔺i îi îndeamnă pe îngeri să se bucure...! Câtă aroganţă! Câtă încredere...!?

Un bistriţean care locuieşte în partea de jos a oraşului trece prin momente dificile! De ceva vreme încoace, omul spune că a ajuns la limita răbdării, declarându-se epuizat, nervos, extrem de obosit de conflictul care a început între el şi vecinul său. “Mă scoate din minţi în fiecare dimineaţă!” afirmă aproape isteric, reclamantul.

Peste străzi, peste trotuare, învăluind misterios oameni şi clădiri laolaltă – fapte bune sau rele deopotrivă – ceaţa a pus stăpânire pe oraş. Ceaţă, vânt şi tăcere, (vorba poetului:) când Bistriţa, c-o molcomă durere îşi aduce aminte de trecut...

În Spania, dacă nu ne înşeală memoria, s-a pus în practică o bună bucată de vreme o campanie inedită: proprietarii de animale erau filmaţi şi urmăriţi atent pe stradă, iar dacă uitau să cureţe după animalul de companie care-şi făcea nevoile – omul se trezea acasă cu un colet în care erau frumos împachetate chiar nevoile uitate pe stradă...

Fantastic! În curtea unui bistriţean au fost surprinse imagini incredibile care demonstrează că prietenia şi iubirea sunt capabile încă să înfrunte prejudecăţile crude legate de educaţie, religie, statut social şi zodie...! Chiar dacă însuşi Confucius ne sfătuieşte să ne alegem prieteni doar dintre cei care ne sunt egali...!

Imaginile incredibile cu cei 21 de oameni îmbrăcaţi în costume speciale care şi-au dat foc în Cleveland au făcut înconjurul lumii ieri… În timp ce bistriţenii urmăreau neputincioşi efectele devastatoare ale unui accident stupid petrecut în Ilva Mare. În timp ce o femeie din Coşbuc se zbate între viaţă şi moarte, tot din cauza flăcărilor…

Copleşiţi de atâtea probleme, accidente şi drame, am şi uitat că zilele trecute, pe ici pe colo, s-a sărbătorit Ziua Alimentaţiei pe care românii se îndârjesc s-o ignore: ne îndopăm cu sare şi cartofi prăjiţi, legumele se află între ultimele preferinţe ale elevilor iar copiii şi adolescenţii de azi tind să fie mai bolnavi decât parinţii lor...

O decizie istorică luată zilele trecute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ar putea să fie soluţia salvatoare pentru mulţi bistriţeni care se plâng tot mai des de atitudinea angajaţilor băncilor sau de condiţiile inumane de returnare a creditelor. Un român cu credit la bancă a reuşit să învingă în instanţă sistemul bancar...!

Au făcut moldovenii ce-au făcut, şi au impus ţării întregi o sărbătoare numai a lor care depăşeşte prin amploare şi număr de participanţi multe alte sărbători şi care înalţă figura Cuvioasei Parascheva până dincolo de nori. Sute de mii de milioane de pelerini invadează Iaşiul cu câteva zile înainte, cumpără tot de pe tarabe şi leşină cu sutele...

Tocmai când plouă peste oraş cu sinucideri, morţi, răniţi, accidente, mizerie, criză şi alte asemenea cataclisme socio-umane, tocmai când încerci să fentezi cumva asemenea sumbre şi tragice aspecte ale vieţii de cetate – ca un făcut – sau un răspuns neaşteptat la întrebări nerostite – în Bistriţa o iau razna şi copacii...!

Un poliţist de la Rutieră a văzut un bolid trecând în viteză pe o trecere de pietoni, fără să acorde prioritate oamenilor, aproape spulberându-i. Aşa că a urmărit bolidul vreo doi kilometri, l-a oprit în final iar la volan – cine credeţi că era? Şeful cel mare însuşi. Poliţistul i-a cerut actele, încercând să-l amendeze. Dar nu i-a mers...!

Limpede, profund şi cuceritor, plin de umor şi relaxat, ca orice om care discută pe îndelete cu Papa Ioan Paul al II-lea sau care scrie o carte alături de Ştefan Lupaşcu – Basarab Nicolescu s-a „dezlănţuit” aseară povestind bistriţenilor cum între Da şi Nu există o dimensiune care e şi Da şi Nu în acelaşi timp. Şi câte-n lună şi-n stele...

Cum bine spunea un celebru poet – important e să dai apă la moara unui vis, oricare-ar fi el, oricât de absurd ar fi el, pentru că aşa sunt visele în sinea lor – de obicei par irealizabile şi imposibile. Chiar ştiind că referendumul e inutil şi imoral, vreo 10.000 de bistriţeni au fost totuşi să voteze. Şi cu ce s-au ales...?!

Fierbe oraşul la foc mic în acest weekend – cu fanfare zornâind pe străzile răcăroase ale municipiului, cu dansuri de majorette cochete, cu multiple legume şi fructe proaspete în Heidenfeld şi – colac peste pupăză – cu urne primitoare (chiar dacă inutile şi imorale) care abia aşteaptă să ne înfulece... Deci, cum procedăm...?

Întâmplarea face ca tocmai astăzi, poetul Alexandru Cristian Miloş să împlinească o frumoasă şi rotundă vârstă – 61 de ani! Aşa că l-am întrebat flagrant cum crede că ar trebui să-şi manifeste bistriţenii recunoştinţa faţă de dânsul, pentru tot ce a făcut şi a dres în acest oraş. Poate printr-o statuie proprie? Poetul a răspuns că da.

În timp ce capitala fierbe ca lovită de streche iar locuitorii ei şi-au diversificat metodele de protest – ajungând de la compunerea unor lanţuri umane până la organizarea unei partide de tango, într-un impresionant flashmob – la noi totul e sub control: bistriţenii îşi tapetează cu gresie treptele de intrare în bloc...!

Se încing spiritele în problema Roşiei Montane: în capitală se adună zilnic sute de protestatari, în Piaţa Universităţii, Mircea Badea îşi destramă prietenia de zeci de ani cu Oreste, iar comentatorii se răţoiesc la noi şi ne acuză că suntem cumpăraţi cu aur canadian. Şi ce face Keyser Soze în aceste momente dramatice...?

În timp ce în capitală, de groaza eutanasierii, bucureştenii s-au pus cu burta pe adoptat maidanezi, înregistrând recorduri nesperate şi luând acasă, în 6 ore, aproape 70 de câini – la Bistriţa – dimpotrivă, oamenii sunt preocupaţi să facă trotuarul. Să-l facă să dispară...! După Aleea Sălciilor, se lucrează intens la Aleea Heniu şi Strada Rotundă.

Atenţie, şoferi amatori de senzaţii la tari la volan: se modifică legea circulaţiei cu pedepse usturătoare pentru cei care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice. Şi dacă nu produc accidente rutiere, cei care urcă băuţi la volan şi sunt prinşi vor avea permisul suspendat 3 ani şi până la 200 de puncte amendă dintr-un foc.

S-au pricopsit şi bistriţenii cu o pălărie poate un pic cam mare pentru un cap atât de îngust: avem de reflectat la problema Roşia Montana, avem de meditat la votul istoric pe care Camera Deputaţilor l-a executat ieri după-masă, hotărând că maidanezii fără stăpân trebuie ucişi şi avem de hotărât ce naiba votăm la referendum, peste două săptămâni...

Dacă occidentalii au reuşit să facă milioane de dolari din câteva producţii cinematografice construite în jurul lui Dracula – noi de ce n-am încerca...? De ce n-am reuşi...? Pentru că suntem cârcotaşi? Pentru că scobim cu înverşunare după paiul din ochiul celuilalt...? Cum aţi organiza voi ediţia viitoare a unui Festival al Usturoiului...?

Specia naibii, banii ăştia: nu sunt ai noştri nici când îi ţinem strâns în mână...! Sunt bunul statului şi dacă îi deteriorăm, aruncându-i în apă, imaginându-ne că suntem în Italia, unde toate dorinţele se împlinesc imediat, riscăm să primim amendă şi chiar să facem puşcărie de la 3 luni la 2 ani, dacă întâlnim un funcţionar pus pe fapte mari...

Chiar de când s-a anunţat că versiunea englezească a parcului municipal va avea şi un lac – bistriţenii s-au grăbit să parieze că vor exista “unii” (“ceilalţi”) care vor întina apele lacului, vor pescui sau se vor spăla într-însul. Şi exact aşa s-a întâmplat...! După câteva zile de pândă, imagini revoltătoare au început să circule în voie pe net.

„Ne confruntăm, în ultima vreme, cu o problemă delicată: cadourile pe care copiii noştri trebuie să le ofere la zilele de naştere la care sunt invitaţi...” a mărturisit o mămică din Bistriţa, vizibil tulburată de faptul că – la cei doi copii pe care îi deţine – bugetul pe care-l pune la bătaie pentru cadouri depăşeşte orice aşteptări...